În câteva cuvinte
Departamentul de Justiție al SUA a lansat o investigație asupra politicii de admitere a Universității Harvard, examinând posibila discriminare împotriva solicitanților de origine asiatică, în contextul politicilor de acțiune afirmativă.
Departamentul de Justiție al Statelor Unite, sub administrația președintelui Donald Trump, a lansat o nouă investigație împotriva Universității Harvard. Focusul este pe politica de admitere a studenților și pe posibilitatea discriminării solicitanților de origine asiatică.
Această acțiune face parte dintr-un efort mai amplu al administrației Trump de a contesta politicile de „acțiune afirmativă” (sau discriminare pozitivă) în învățământul superior, menite să asigure diversitatea, dar criticate adesea pentru potențiala nedreptate față de anumite grupuri.
Investigația vine în urma unei plângeri depuse încă din 2015 la Departamentul Educației, care semnala presupusa discriminare. Într-o scrisoare oficială adresată Harvardului, Departamentul de Justiție a solicitat o serie extinsă de documente, incluzând dosare ale studenților, comunicări interne și materiale de instruire legate de procesul de admitere.
Conducerea Harvardului a respins acuzațiile de discriminare și a reiterat angajamentul său față de diversitate, dar a confirmat primirea solicitării de la Departamentul de Justiție și disponibilitatea de a coopera.
Această investigație federală se desfășoară în paralel cu un proces de mare anvergură intentat de un grup numit „Studenții pentru Admiteri Corecte”. Reclamanții acuză, de asemenea, Harvardul de discriminarea solicitanților de origine asiatică, susținând că universitatea folosește cote rasiale și criterii subiective care îi dezavantajează în comparație cu alte grupuri minoritare.
Departamentul de Justiție al SUA a susținut anterior reclamanții într-un proces similar împotriva Universității din Carolina de Nord, demonstrând o poziție consistentă a administrației pe această temă.
Criticii contestării acțiunii afirmative argumentează că aceasta ar putea reduce diversitatea în campusurile universitare, în timp ce susținătorii acestei măsuri afirmă că promovează meritocrația și previne așa-numita „discriminare inversă”.
