În câteva cuvinte
Expoziția «The Shape of Power» de la Muzeul Smithsonian de Artă Americană a stârnit controverse, fiind criticată printr-un ordin executiv al Casei Albe pentru o presupusă «ideologie divizivă, centrată pe rasă». Expoziția examinează reprezentările rasei în sculptura americană de-a lungul a trei secole, folosind lucrări istorice și contemporane pentru a explora teme precum stereotipurile, identitatea și «destinul manifest». În timp ce criticii o consideră divizivă, vizitatorii și artiștii o văd ca pe o oportunitate revelatoare de a înțelege perspective diferite și de a interoga prejudecățile.
O expoziție de artă recentă de la Smithsonian a devenit ținta unui ordin executiv al Casei Albe, stârnind dezbateri aprinse. Intitulată «The Shape of Power: Stories of Race and Sculpture» (Forma Puterii: Povești despre Rasă și Sculptură) și găzduită de Muzeul Smithsonian de Artă Americană, expoziția prezintă 82 de lucrări realizate de 70 de artiști, acoperind o perioadă de aproximativ trei secole, de la sfârșitul anilor 1700 până în prezent.
Expoziția plasează statui istorice într-un context nou, menit să dezvăluie semnificații ascunse, în timp ce sculpturile contemporane reflectă asupra problemelor actuale legate de rasă și identitate.
Ordinul executiv susține că expoziția exemplifică modul în care Smithsonianul a căzut «sub influența unei ideologii divizive, centrate pe rasă». Cu toate acestea, vizitatorii și criticii de artă văd o colecție care explorează reprezentarea istorică, stereotipurile și identitatea într-un mod profund și necesar.
Trei Lucrări Cheie în Dezbatere:
- «Pioneer Woman» (Femeia Pionier): Creată în anii 1920 pentru a celebra goana după pământ și a onora femeile coloniste, sculptura lui Bryant Baker este acum interpretată în contextul ideologiei «destinului manifest», care justifica expansiunea coloniștilor albi pe teritoriile native americane. Catalogul expoziției, bazat pe cercetările Cynthiei Prescott, autoarea cărții Pioneer Mother Monuments, sugerează că lucrarea susține o viziune care legitima deposedarea triburilor native americane. Prescott consideră că expoziția încearcă să «deconstruiască această semnificație rasializată mai complicată» a operei de artă, o perspectivă împotriva căreia ordinul executiv pare să reacționeze.
- «DNA Study Revisited» (Studiu ADN Revizuit): Artistul Roberto Lugo, de origine portoricană, explorează propria identitate și istoria deposedării ancestrale printr-un autoportret colorat, realizat dintr-un mulaj al corpului său. Lucrarea abordează teme precum insecuritatea alimentară și obezitatea în comunitățile defavorizate. Lugo crede în capacitatea artei de a crea «o conexiune tangibilă între oameni» de diferite origini și convingeri politice, inclusiv cu cei care se simt marginalizați, indiferent de rasă, subliniind un posibil punct comun în experiența discriminării.
- «Girl Skating» (Fată pe rotile): Realizată în 1907 de Abastenia St. Leger Eberle, sculptura înfățișează o tânără imigrantă bucurându-se de patinajul pe rotile. Expoziția subliniază că, la acea vreme, imigranții italieni, est-europeni și evrei nu erau adesea considerați «albi». O vizitatoare, Jilian Vallade, a declarat că a fost surprinsă să afle că și persoanele albe au fost supuse procesului de «alterizare» (othering) și a apreciat expoziția ca pe o oportunitate «revelatoare» de a-și «interoga propriile prejudecăți».
Expoziția «The Shape of Power» rămâne deschisă la Muzeul Smithsonian de Artă Americană până la mijlocul lunii septembrie, oferind publicului șansa de a explora complexitatea istoriei americane prin intermediul sculpturii și de a reflecta asupra percepțiilor legate de rasă și putere.
