În câteva cuvinte
În Afganistan, fetele cărora li s-a interzis accesul la educație după clasa a șasea de către guvernul taliban se înscriu masiv în școli religioase (madrasa). Aceasta devine singura lor opțiune de a continua învățarea, deși multe visau la profesii laice, cum ar fi cea de medic.
Pentru fetele din Afganistan, visul de a deveni medic, inginer sau profesor se oprește brusc la vârsta de 12 ani. Odată cu interzicerea accesului la învățământul secundar și superior de către guvernul taliban, singura cale de a continua studiile a devenit madrasa, școala religioasă. Aceasta este o realitate sumbră pentru mii de fete, precum Nahideh, o tânără de 13 ani care își petrece timpul după școala primară muncind într-un cimitir, visând la o profesie pe care știe că nu o va putea avea niciodată.
„Aș prefera să merg la școală, dar nu pot, așa că voi merge la o madrasa”, mărturisește ea. „Dacă aș putea merge la școală, aș putea învăța și aș deveni medic. Dar nu pot.”
Afganistanul este singura țară din lume care interzice fetelor educația după clasa a șasea. Această măsură face parte dintr-o serie de restricții severe impuse femeilor, care le dictează de la vestimentație până la libertatea de mișcare. În acest context, școlile religioase au înregistrat o creștere exponențială a numărului de eleve. Zahid-ur-Rehman Sahibi, directorul unui centru educațional islamic din Kabul, confirmă că peste 90% din cei 400 de studenți ai săi sunt fete și femei, cu vârste cuprinse între 3 și 60 de ani.
„Deoarece școlile sunt închise pentru fete, ele văd aceasta ca pe o oportunitate de a rămâne angajate în procesul de învățare a științelor religioase”, explică Sahibi. Cifrele oficiale recente lipsesc, dar în septembrie anul trecut, ministrul adjunct al educației, Karamatullah Akhundzada, a declarat că peste un milion de elevi s-au înscris în madrase într-un singur an, ducând totalul la peste 3 milioane.
Pentru unele fete, precum Faiza, o studentă de 25 de ani, studiul Coranului a devenit o speranță paradoxală. Ea crede că, demonstrând devotament față de religie, i s-ar putea permite în cele din urmă să studieze medicina, una dintre puținele profesii încă deschise femeilor. „Când familia mea va vedea că învăț științele Coranului și practic învățăturile în viața mea, cu siguranță îmi vor permite să-mi continui studiile”, spune ea.
Cu toate acestea, interdicția este controversată chiar și în rândurile talibanilor. În ianuarie, ministrul adjunct de externe, Sher Abbas Stanikzai, a declarat public că nu există nicio justificare pentru a le refuza fetelor educația, o remarcă ce a dus la marginalizarea sa. UNICEF a avertizat că, dacă interdicția persistă până în 2030, peste patru milioane de fete vor fi private de dreptul la educație, cu consecințe catastrofale pentru sistemul de sănătate, economie și viitorul națiunii.
În ciuda acestor avertismente, unii lideri religioși, precum Mullah Mohammed Jan Mukhtar, care conduce o madrasa pentru băieți, susțin că educația religioasă este fundamentală. „Când [femeile] sunt conștiente de verdictele religioase, înțeleg mai bine drepturile soților, socrilor și altor membri ai familiei”, afirmă el, subliniind importanța deschiderii mai multor madrase pentru femei.
