În câteva cuvinte
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Abu Dhabi, dar nu au reușit să obțină un progres decisiv în vederea încheierii unui tratat de pace. Părțile s-au angajat să continue negocierile pe teme sensibile, cum ar fi demarcarea frontierei. Tensiunile persistă după conflictul din 2023 și pe fondul protestelor interne din Armenia.
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit joi la Abu Dhabi pentru o nouă rundă de negocieri menite să pună capăt conflictului de aproape patru decenii din Caucazul de Sud, însă nu au ajuns la un progres imediat.
Cele două națiuni lucrează la un tratat de pace după ce Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, care se afla sub controlul forțelor etnice armene, susținute de Armenia, încă din anii 1990. În ciuda faptului că ambele părți au fost de acord cu textul unui potențial tratat de pace bilateral în martie, discuțiile de joi nu au adus claritate cu privire la momentul finalizării acestuia.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliyev s-au angajat să continue lucrul la chestiuni sensibile, precum demarcarea frontierei. Într-o declarație comună publicată joi, cele două țări și-au reafirmat angajamentul față de negocierile bilaterale și au declarat că vor continua „măsurile de consolidare a încrederii”.
Armenia și Azerbaidjanul sunt blocate într-un conflict teritorial aprig de la începutul anilor 1990. Un război de șase săptămâni în 2020 a dus la recucerirea de către Azerbaidjan a unor părți importante din regiunea separatistă. În septembrie 2023, forțele azere au lansat o ofensivă fulger pentru a prelua porțiunile rămase, forțând autoritățile armene din Karabah să capituleze, în urma unui acord mediat de forțele ruse. Ulterior, Armenia a predat Azerbaidjanului mai multe sate de frontieră.
Ambele părți s-au confruntat, de asemenea, cu dificultăți în soluționarea unei dispute privind deschiderea unui coridor terestru către exclava azeră Nahicevan, care ar trece prin regiunea Syunik din Armenia.
Anul trecut, Pașinian a declarat că Armenia trebuie să definească rapid granița cu Azerbaidjanul pentru a evita o nouă rundă de ostilități. Mulți locuitori din regiunile de frontieră ale Armeniei s-au opus efortului de demarcare, considerându-l o încălcare a teritoriilor pe care le consideră ale lor. O serie de demonstrații au protestat împotriva transferului de sate sub control azer și au cerut demisia lui Pașinian.
Ca răspuns la tensiunile crescânde, Pașinian a luat măsuri drastice împotriva liderilor protestatarilor. Doi lideri ai grupului de opoziție „Lupta Sacră”, arhiepiscopul Mikael Ajapahyan și lideri de rang înalt ai influentei Biserici Apostolice din țară, au fost plasați în arest preventiv în ultimele săptămâni, fiind acuzați de participare la un presupus complot pentru răsturnarea guvernului.
