În timp ce administrația Donald Trump reduce sprijinul pentru instituțiile de cercetare și amenință să înghețe finanțarea federală pentru universități precum Harvard și Columbia, liderii europeni oferă ajutor financiar cercetătorilor din SUA, sperând să beneficieze de ceea ce ei numesc un "calcul greșit gigantic".

"Nimeni nu și-ar fi putut imagina acum câțiva ani că una dintre marile democrații ale lumii va elimina programe de cercetare sub pretextul că cuvântul \"diversitate\" a apărut în programul său", a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.

El a vorbit la Universitatea Sorbona din Paris în cadrul unui eveniment numit "Alege Europa pentru Știință", organizat de guvernul francez și Uniunea Europeană.

Era de neconceput, a spus domnul Macron, aluzând și la retragerea vizelor pentru cercetători în Statele Unite, ca o națiune a cărei "economie depinde atât de mult de știința liberă" să "comită o astfel de eroare".

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat la conferință o investiție de 500 de milioane de euro, sau 566 de milioane de dolari, pentru a face din "Europa un magnet pentru cercetători" în următorii doi ani.

Deși această sumă nu este mare comparativ cu miliardele de dolari în reduceri cu care se confruntă universitățile americane, ea se adaugă programului internațional de cercetare Horizon Europe, în valoare de 105 miliarde de dolari, care sprijină descoperiri științifice precum secvențierea genomului și vaccinurile ARNm, a menționat doamna von der Leyen.

Ea nu a menționat Statele Unite pe nume, dar a descris un mediu global în care "cercetarea fundamentală, liberă și deschisă este pusă sub semnul întrebării". "Ce calcul greșit gigantic!", a exclamat ea.

În Europa, există sentimentul larg răspândit că domnul Trump a abandonat sprijinul tradițional al Americii pentru libertate, libertatea de exprimare și democrație prin susținerea autocraților și prin atacul asupra științei și mediului academic. Acest lucru a creat tensiuni, dar și un sentiment de oportunitate pe continent, unde atragerea celor mai bune minți științifice către universități viguroase și independente este văzută ca parte a unei campanii mai ample de "reînarmare" a Europei ca putere independentă.

Pe termen lung, Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, intenționează să dubleze granturile pentru cercetătorii care se mută în Europa și să consacre libertatea cercetării științifice într-o lege numită Legea Spațiului European de Cercetare.

"Prima prioritate este să ne asigurăm că știința în Europa rămâne deschisă și liberă. Aceasta este cartea noastră de vizită", a declarat Ursula von der Leyen.

Atacul administrației Trump asupra științei și amenințările la adresa universităților au fost principalul impuls pentru conferință, la care au participat miniștri guvernamentali și cercetători proeminenți din întreaga Europă. Statele Unite sunt văzute din ce în ce mai mult ca un adversar strategic, iar deschiderea ușilor pentru cercetătorii și oamenii de știință americani este considerată un răspuns pe termen lung la această provocare.

Mesajul domnului Macron către oamenii de știință a fost următorul: "Dacă iubiți libertatea, veniți să ne ajutați să rămânem liberi".

Franța și-a anunțat propriul program pentru a atrage cercetători din SUA luna trecută. Guvernul a promis universităților și instituțiilor de cercetare din țară până la 50% din finanțarea necesară pentru a atrage cercetători internaționali, inclusiv pe cei care lucrează în domenii aflate sub presiunea administrației Trump, cum ar fi studiile climatice și energia cu emisii reduse de carbon. Dar nicio finanțare specifică nu a fost anunțată până acum, când domnul Macron a declarat că guvernul său va aloca 113 milioane de dolari programului.

Alarmările în Europa au început să sune atunci când administrația Trump a redus locuri de muncă și a înghețat granturi științifice la instituții americane de vârf, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor. Disperarea europeană a crescut când guvernul SUA a atacat programele de diversitate și a încercat să dicteze universităților "pe cine pot admite și angaja, și ce domenii de studiu și cercetare pot urma", după cum a spus președintele Harvard, Alan M. Garber.

Harvard a intentat un proces împotriva administrației Trump pentru înghețarea finanțării federale în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Domnul Trump a reflectat săptămâna trecută asupra posibilității de a elimina statutul de scutire fiscală al Harvard.

Guvernul SUA a concediat, de asemenea, personal din centre considerate la apogeul cercetării științifice, inclusiv la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică, Fundația Națională pentru Știință, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Institutele Naționale de Sănătate – cel mai mare finanțator mondial al cercetării biomedicale.

În același timp, unele agenții federale au eliminat cuvinte de pe site-uri web și din cererile de granturi care au fost considerate inacceptabile de către administrația Trump. Printre termenii considerați tabu se numără "știința climatică", "diversitate" și "gen".

Luate împreună, aceste acțiuni au creat un sentiment de răceală în mediul academic și în instituțiile de cercetare, oamenii de știință fiind îngrijorați nu doar pentru locurile lor de muncă, ci și pentru viabilitatea pe termen lung a cercetărilor lor.

"În Statele Unite, odinioară un paradis pentru cercetători, libertatea academică este contestată. Linia dintre adevăr și fals, dintre fapt și credință, este slăbită", a declarat ministrul Educației din Franța, Elisabeth Borne, la deschiderea conferinței.

Universitățile din Franța au fost în prima linie a încercărilor de a beneficia de o potențială scurgere de creiere din America. Universitatea Aix Marseille intervievează aproximativ 300 de candidați pentru programul său "Loc Sigur pentru Știință", lansat în martie ca răspuns la reducerile administrației Trump. De atunci, multe alte universități și instituții le-au urmat exemplul.

"Interesul nostru, precum și valorile noastre, ne obligă acum să fim refugiul pentru cunoaștere oriunde este sub presiune", a spus Luis Vassy, președintele Universității Sciences Po din Paris.

François Hollande, fost președinte francez, a propus o lege pentru a crea un statut de "refugiat științific" pentru cercetătorii amenințați pentru munca lor în țările de origine.

Cu toate acestea, unii șefi de universități și profesori au critică această inițiativă. Ei susțin că, în timp ce Franța încearcă să atragă cercetători americani, a tăiat și bugetele pentru învățământul superior și cercetare pentru a aborda deficitul bugetar în creștere al țării.