În câteva cuvinte
Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că Europa trebuie să își consolideze industria de apărare și să fie pregătită pentru o potențială amenințare militară din partea Rusiei până la sfârșitul deceniului. Liderii UE discută un nou plan ambițios, "Readiness 2030", dar se confruntă cu provocări economice și industriale.
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a avertizat marți că Europa trebuie să își consolideze industria de apărare în următorii cinci ani, afirmând că Rusia ar putea reprezenta o amenințare militară credibilă pentru Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului.
Într-un discurs în Parlamentul European, Frederiksen a subliniat că „reducerea cheltuielilor noastre pentru apărare în ultimii 30 de ani a fost o greșeală uriașă”. Avertismentul său vine în contextul în care mulți oficiali europeni se tem că președintele Vladimir Putin ar putea încerca să testeze angajamentul de apărare colectivă al NATO, stipulat în Articolul 5.
„Reînarmarea militară a Rusiei înseamnă că ar putea, în doi până la cinci ani, să reprezinte o amenințare militară credibilă pentru Europa și NATO,” a declarat Frederiksen în fața legislatorilor UE la Strasbourg. „Consolidarea industriei de apărare a Europei este o prioritate absolută și trebuie să fim capabili să ne apărăm cel târziu până în 2030.”
„Niciodată, dar absolut niciodată, nu ar trebui să permitem ca Europa să fie pusă din nou într-o poziție în care nu se poate apăra singură,” a adăugat ea.
În ciuda acestor avertismente, eforturile Europei de a se înarma progresează lent. La un summit recent, liderii NATO au agreat un obiectiv istoric: alocarea a 5% din PIB anual pentru apărare până în 2035. Totuși, atingerea acestei ținte se dovedește a fi dificilă. Spania a calificat deja ținta drept „inalcanzabilă”, iar țări precum Slovenia, Belgia, Franța și Italia se confruntă cu dificultăți economice care le-ar putea împiedica să atingă acest obiectiv.
Planul UE „Readiness 2030”
Ca răspuns la amenințarea rusă, Comisia Europeană a propus planul „Readiness 2030”. Acesta se bazează pe un program de împrumuturi de 150 de miliarde de euro, accesibil statelor membre, Ucrainei și partenerilor externi precum Marea Britanie. Planul îndeamnă țările să achiziționeze echipamente militare fabricate în Europa pentru a reduce dependența de sistemele americane și pentru a crea locuri de muncă.
Pentru a sprijini Ucraina, planul vizează furnizarea a cel puțin două milioane de proiectile de artilerie anual, mai multe sisteme de apărare aeriană și drone, precum și instruirea a zeci de mii de soldați ucraineni. De asemenea, se urmărește consolidarea industriei de apărare a Ucrainei, care produce armament mai rapid și mai ieftin decât partenerii săi din UE.
Decalajul dintre ambiție și realitate
Cu toate acestea, există un decalaj semnificativ între obiective și realitatea de pe teren. „Lucrurile nu se mișcă suficient de repede pentru a ne putea apăra în 5 ani,” a recunoscut ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen. Problema principală este o „logică de timp de pace într-o situație de război în Europa”.
Industria de apărare ezită să investească în capacități de producție fără comenzi guvernamentale pe termen lung. „Nu te poți aștepta ca industria să investească dacă nu ai comenzi pe termen lung,” a explicat Joachim Finkielman, directorul Industriilor Daneze de Apărare și Securitate. El a subliniat că, în timp ce industria are nevoie de comenzi pe o perioadă de cinci până la zece ani pentru a-și asuma riscuri, guvernele europene plasează în prezent comenzi cu un orizont de doar doi-trei ani.
