În câteva cuvinte
Departamentul Justiției încearcă să demonstreze că Google are un monopol ilegal și solicită divizarea companiei, în special separarea browserului Chrome. Google contestă aceste acuzații, argumentând că măsurile propuse ar dăuna consumatorilor și inovației. Decizia finală a judecătorului va avea un impact semnificativ asupra industriei tehnologice și a reglementării piețelor digitale.
Departamentul Justiției se pregătește să prezinte argumente pentru divizarea Google într-un caz antitrust istoric
Departamentul Justiției se pregătește să prezinte argumentele pentru divizarea Google într-un caz antitrust istoric, care ar putea avea implicații majore pentru industria tehnologică și căutarea pe internet.
Contextul cazului antitrust Google
În 2020, Departamentul Justiției, împreună cu mai multe state, a acuzat Google că a înăbușit ilegal concurența prin plăți către producătorii de browsere web și telefoane pentru a seta Google ca motor de căutare implicit. Judecătorul districtual american Amit Mehta a fost de acord vara trecută, hotărând după un proces de 10 săptămâni că «Google este un monopolist și a acționat ca atare pentru a-și menține monopolul.»
Compania, evaluată la aproape 2 trilioane de dolari, a declarat că va face apel, dar nu poate face acest lucru până la finalizarea acestei etape a procesului.
«Oamenii nu folosesc Google pentru că trebuie – îl folosesc pentru că vor,» a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședintele Google pentru afaceri de reglementare, într-o declarație din decembrie.
Viitoarele argumente și posibile soluții
Începând de luni, Mehta va prezida o audiere care se așteaptă să dureze mai multe săptămâni, în timpul căreia Departamentul Justiției și Google vor prezenta viziuni concurente asupra unei soluții adecvate pentru comportamentul monopolistic al companiei. După ce cele două părți își vor argumenta cazurile, Mehta va decide asupra măsurilor corective.
Guvernul susține că judecătorul ar trebui să ordone Google să înceteze să mai facă plăți către terți, cum ar fi producătorii de telefoane ca Apple, care asigură poziția sa de căutare implicită. De asemenea, solicită Google să își separe browserul web Chrome și, eventual, să își vândă sistemul de operare pentru smartphone-uri Android.
Chrome este browserul web lider la nivel mondial, iar Android este utilizat de mai mulți utilizatori de smartphone-uri decât orice alt sistem de operare. Chrome vine preîncărcat cu motorul de căutare Google ca implicit, iar Android este bundled cu aplicații Google, inclusiv Chrome.
Afacerea de publicitate extrem de profitabilă a companiei de tehnologie este alimentată de datele pe care le colectează din activitatea utilizatorilor pe Chrome și căutarea Google.
Argumentele Google împotriva măsurilor corective
Într-o informare prealabilă audierii din 14 aprilie, avocații Google au susținut că măsurile corective propuse de Departamentul Justiției nu se potrivesc cu conduita pentru care a fost găsită a fi anticoncurențială. Măsurile «ar dăuna consumatorilor și inovării, precum și concurenței viitoare în căutare și anunțuri de căutare, pe lângă numeroase alte piețe adiacente,» au scris ei.
Ei susțin că va obliga consumatorii să utilizeze alte motoare de căutare – chiar dacă aceste motoare sunt «în mod demonstrabil inferioare», iar utilizatorul ar prefera Google.
Implicații pentru aplicarea antitrust în piețele digitale
Rebecca Haw Allensworth, profesor de antitrust la Vanderbilt Law School, a declarat că, chiar dacă Google face apel, cazul definește modul în care vor fi reglementate piețele digitale.
«Cred că acest caz ar putea stabili cu adevărat tonul pentru modul în care arată aplicarea antitrust pe piețele digitale. Și cred că deja a făcut-o oarecum,» a spus ea. «Este ideea că doar pentru că ești grozav și ai fost inovator și faci un produs nou care schimbă viața tuturor, și toată lumea îl folosește destul de mult, nu înseamnă că poți apăra apoi acel monopol prin excluderea altora și prin oprirea acelei inovații.»
Compararea cu cazul antitrust Microsoft
Ultimul caz antitrust guvernamental legat de tehnologie de această magnitudine a fost împotriva Microsoft, care a început în 1998. Acel caz s-a axat pe dacă Microsoft abuza de o poziție de monopol prin bundling browserul său Internet Explorer cu sistemul său de operare Windows aproape omniprezent. O instanță districtuală a ordonat ca compania să fie împărțită în două, dar acea parte a hotărârii a fost anulată în apel. DOJ și Microsoft s-au înțeles în cele din urmă.
Cazul a pregătit scena pentru ca Google să apară ca un concurent și un lider eventual în căutarea online.
Potențialul impact asupra startup-urilor tehnologice și inovației
John Newman, un expert în drept antitrust de la Universitatea din Miami, a declarat că actualul caz împotriva Google ar putea crea o altă schimbare majoră în mediul pentru inovația tehnologică. «Dacă judecătorul face tot ce cere guvernul… peisajul ar putea arăta destul de radical diferit dacă ești, să zicem, un startup de gen AI,» a spus el, referindu-se la inteligența artificială generativă, sisteme de învățare automată care pot fi utilizate pentru a crea text și imagini.
Ar putea deveni mai ușor, de exemplu, pentru startup-urile tehnologice să obțină produse care să concureze cu Google – în căutare sau AI, de exemplu – în fața consumatorilor. În acest moment, spune el, Google este «ca gravitația.»
«Este întotdeauna implicit pe telefonul tău. Este întotdeauna implicit în browserul tău. Trage constant oamenii înapoi la vechiul mod de a face lucrurile,» a spus el. În «câmpul de luptă pentru idei,» a spus el, acest caz «transmite un mesaj că, nu, guvernul nu va da pur și simplu la o parte și va lăsa piețele să-și facă treaba.»
Poziția anterioară a Departamentului Justiției privind investițiile Google în AI
O propunere inițială a Departamentului Justiției pentru măsuri corective a inclus forțarea Google să se retragă din investițiile sale în inteligență artificială, care include cele peste 3 miliarde de dolari pe care le-a investit în Anthropic, compania de cercetare în AI care a dezvoltat modelul lingvistic mare Claude.
În martie, însă, DOJ și-a schimbat tactica. Într-o declarație depusă la instanță, guvernul a spus că este încă preocupat de capacitatea potențială a Google de a influența companiile de AI, dar a renunțat la cerința de cesionare, spunând că interzicerea completă a companiei de la investiții în AI ar putea «cauza consecințe neintenționate în spațiul AI în evoluție.»
Context mai larg al investigațiilor Big Tech
Big Tech este sub foc pe mai multe fronturi. Audierea Google de luni vine după ce un judecător al Tribunalului Districtual al SUA din Virginia a hotărât împotriva companiei într-un alt caz major, spunând că compania a menținut ilegal un monopol în unele tehnologii de publicitate online.
Iar CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a fost în instanță săptămâna trecută apărându-și platforma de socializare într-un caz în care Comisia Federală pentru Comerț susține că behemotul tehnologic și-a abuzat de putere și a acționat ca un monopol prin achiziționarea rivalilor pentru a-i dezamorsa ca concurenți.
