În câteva cuvinte
Articolul analizează componența și complexitatea viitorului conclav papal, subliniind diversitatea cardinalilor electori și potențialele dificultăți în atingerea unui consens. Se discută despre rolul decanului Colegiului Cardinalilor și despre incertitudinea tradițională a procesului de alegere a unui nou papă.
Moartea Papei Francisc a pus în mișcare un mecanism vechi de secole în cadrul Bisericii Romano-Catolice: cardinali din întreaga lume se îndreaptă spre Vatican, mai întâi pentru a-l deplânge și a-l onora pe Francisc, iar mai târziu, pentru a-și exprima voturile pentru succesorul său. Însă componența actualului Colegiu al Cardinalilor — și electorii care vor forma conclavul crucial — este diferită de oricare alta dinainte.
Există 135 de cardinali electori. Nu orice cardinal poate vota în conclav: cei care aleg următorul papă trebuie să aibă sub 80 de ani. Dintre cei 252 de cardinali la momentul morții lui Francisc, 135 sunt electori. Francisc a numit 108 dintre cei 135 de cardinali electori, conform numărătorii Vaticanului.
Regulile bisericii prevăd ca conclavurile să înceapă la 15 până la 20 de zile după ce un papă moare sau demisionează. Cardinalii pot începe procedurile înainte de termenul de 15 zile, dar numai dacă toți electorii sunt prezenți.
Sub conducerea Papei Francisc, Colegiul Cardinalilor a ajuns să reflecte mai bine Biserica Catolică globală, o moștenire potrivită pentru primul papă din America de Sud. Odată cu actuala componență a colegiului, acesta va fi «cel mai puțin european conclav din istorie», a declarat pentru NPR Gregg Gassman, un bibliotecar care editează podcastul Pontifacts.
Francisc a ajuns în locuri îndepărtate și a oferit țări precum Haiti, Laos și Rwanda primii lor cardinali. Papalitatea sa a văzut, de asemenea, reprezentarea Asiei în Colegiul Cardinalilor crescând la 17%, cu 23 de electori — al doilea după Europa. Cel puțin 70 de țări au acum cardinali electori, spune Vaticanul, inclusiv 10 din SUA. În schimb, conclavul din 2013 care l-a ales pe Francisc a fost alcătuit din cardinali din 48 de țări, conform Catholic News Service.
Europa reprezintă aproximativ 40% dintre electori, deși are puțin peste 20% din comunitatea catolică mondială, a declarat Vaticanul în martie. Cei 53 de electori ai săi sunt de peste două ori mai mulți decât orice altă regiune geografică, dar componența noului conclav va reflecta totuși un secol de schimbare. Doar europenii au participat la conclavul din 1922, a spus Gassman.
Conclavul din 2025 promite să fie o adunare complexă, potrivit experților precum Massimo Faggioli, istoric bisericesc și profesor la Universitatea Villanova din afara Philadelphiei. Este deosebit de greu, au declarat mai mulți experți pentru NPR, să prezicem modul în care opiniile unui grup de electori istoric diversificat se vor uni pentru a alege cine va succeda Papei Francisc.
Unul dintre motive este că există îngrijorări că dimensiunea Colegiului Cardinalilor, cu peste 130 de electori, ar putea face dificilă ajungerea la un consens. Sarcinile de a convoca cardinalii la Vatican și de a supraveghea conclavul revin decanului Colegiului Cardinalilor. Decanii exercită o influență semnificativă asupra adunării, inclusiv prezidarea unei Liturghii speciale și susținerea unei omilii în care pot sugera teme și priorități pe care electorii să le ia în considerare.
Pentru cardinalii electori, este «o responsabilitate enormă» să aleagă următorul papă, a spus Martens de la Universitatea Catolică. Incertitudinea este o parte consacrată a procesului, a adăugat Martens. «Cei care speră că vor deveni papă — amintiți-vă că există o zicală, cel care intră în conclav ca papă iese ca cardinal, așa că favoritul nu câștigă niciodată.»
