Conceptul de călătorie în timp a captivat dintotdeauna imaginația, apărând în nenumărate opere de science-fiction. Dar cât de reală este din punct de vedere al științei moderne? Fizicienii au explorat atât aspectele teoretice, cât și pe cele practice ale călătoriei în timp, bazându-se pe teorii precum teoria relativității generale a lui Einstein. Deși unele soluții ale ecuațiilor lui Einstein permit posibilitatea existenței curbelor temporale închise, care teoretic ar putea permite călătorii în trecut, acestea necesită condiții extreme, cum ar fi materia exotică cu masă negativă sau cilindri rotativi infinit de lungi. Călătoriile în viitor, pe de altă parte, sunt mult mai reale și demonstrate experimental. Conform teoriei relativității, cu cât un obiect se mișcă mai repede, cu atât timpul trece mai lent pentru el în comparație cu un observator staționar. Acest fenomen, cunoscut sub numele de dilatare a timpului, a fost demonstrat cu ceasuri atomice în avioane și sateliți. Cu toate acestea, aceste efecte sunt minore la vitezele realizabile în prezent. Până în prezent, călătoria în trecut rămâne o posibilitate pur teoretică, însoțită de provocări fizice și paradoxale imense, în timp ce călătoria în viitor este un efect științific solid, dar practic limitat.