
În câteva cuvinte
Un judecător din Marea Britanie a recomandat extrădarea în SUA a detectivului Amit Forlit, acuzat de hacking împotriva activiștilor climatici. Departamentul de Justiție susține că Forlit a condus o operațiune de hacking comandată de o firmă de lobby care reprezintă o companie de petrol și gaze. Forlit neagă acuzațiile și are două săptămâni pentru a face apel.
Un judecător din Regatul Unit recomandă extrădarea în SUA a unui detectiv particular acuzat de hacking activiști climatici
Un judecător din Regatul Unit a recomandat extrădarea în Statele Unite a unui detectiv particular pe care Departamentul de Justiție îl acuză că a condus o operațiune de hacking care a vizat activiști americani pentru climă. Hacking-ul ar fi fost comandat de o firmă de lobby și consultanță din Washington, D.C., care lucra pentru o importantă companie de petrol și gaze din Texas, conform unui rechizitoriu depus de Departamentul de Justiție în Marea Britanie ca parte a cererii sale de extrădare. Un procuror federal a declarat într-o declarație pe proprie răspundere că scopul era discreditarea grupurilor și persoanelor implicate în litigiile privind schimbările climatice din SUA.
Departamentul de Justiție l-a acuzat pe detectivul particular, un israelian pe nume Amit Forlit, de conspirație pentru a comite hacking informatic, conspirație pentru a comite fraudă electronică și fraudă electronică. Forlit a negat anterior că a ordonat sau a plătit pentru hacking.
Forlit are două săptămâni la dispoziție pentru a face apel la hotărâre. «Scorul este unu-zero pentru SUA», a declarat avocatul lui Forlit, Edward Grange, miercuri în fața instanței din Londra. El a adăugat: «Acesta este începutul unui drum lung.»
Activiștii climatici și de mediu care au fost vizați de hackeri spun că atacurile au fost menite să reducă la tăcere criticii industriei combustibililor fosili. Dar atacurile reprezintă, de asemenea, un asalt amplu asupra societății civile americane, spune Lee Wasserman, director al Rockefeller Family Fund și o țintă a hacking-ului.
«Este o problemă foarte mare care depășește, într-adevăr, cele mai elementare aspecte ale libertății și capacității cetățenilor de a participa la procesele lor guvernamentale», spune Wasserman.
Departamentul de Justiție nu a răspuns imediat la un mesaj în care i se solicitau comentarii.
«Acesta este un pas important către responsabilizare și pentru a aduce la lumină dovezile pe care le are guvernul SUA», spune Kathy Mulvey, director de campanie pentru responsabilizarea climatică la Union of Concerned Scientists. «Continuarea procedurilor legale prin această extrădare ar putea contribui la confirmarea cine l-a angajat pe [Forlit] și la tragerea la răspundere a acestor persoane.»
Procurorul american a numit firma de lobby din D.C. care ar fi comandat hacking-ul
În rechizitoriul împotriva lui Forlit, numele companiei de petrol și gaze și ale firmei de lobby pentru care se presupune că a lucrat Forlit sunt anonimizate. Cu toate acestea, declarația pe proprie răspundere a procurorului nu reușește să anonimizeze «firma de lobby din D.C.» într-o parte a documentului. La aproximativ jumătatea declarației pe proprie răspundere de 30 de pagini, procurorul citează e-mailuri în care angajații «DCI Group» ar fi distribuit versiuni ale unui memoriu furat aparținând unui avocat de mediu, precum și informații despre persoanele care au primit memoriul.
NPR nu a putut confirma că Departamentul de Justiție se referă la DCI de fiecare dată când declarația pe proprie răspundere menționează «firma de lobby din D.C.». Cu toate acestea, Departamentul de Justiție citează doar o firmă de lobby în declarația pe proprie răspundere.
DCI a fost un lobbyist de lungă durată pentru ExxonMobil și are legături profunde cu industria combustibililor fosili din SUA. Un avocat al lui Forlit a declarat într-o declarație depusă la tribunal la începutul acestui an că operațiunea de hacking pe care clientul său este acuzat că a condus-o «se presupune că a fost comandată de DCI Group, o firmă de lobby care reprezintă ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii de combustibili fosili din lume.»
Avocatul lui Forlit a susținut că SUA încearcă să-l urmărească penal pe Forlit, în parte, «pentru a avansa cauza motivată politic de urmărire a ExxonMobil.»
Un director al DCI, Craig Stevens, nu a răspuns imediat la un mesaj în care i se solicitau comentarii. Stevens a declarat anterior pentru NPR că nimeni de la firmă nu a fost interogat de guvernul SUA ca parte a anchetei de hacking. «Acuzațiile privind implicarea DCI în hacking care ar fi avut loc cu aproape un deceniu în urmă sunt false și nefondate. Le solicităm tuturor angajaților și consultanților noștri să respecte legea», a spus Stevens. «Între timp, activiștii radicali anti-petrol și donatorii lor vând teorii ale conspirației pentru a distrage atenția de la propriile activități anti-energie din SUA.»
ExxonMobil s-a referit la o declarație anterioară în care compania a declarat pentru NPR că nu a fost «implicată și nici nu suntem conștienți de nicio activitate de hacking. Dacă a existat vreun hacking implicat, îl condamnăm în termenii cei mai fermi posibili.» Compania a spus că a recunoscut în mod repetat «schimbările climatice sunt reale și avem o întreagă afacere dedicată reducerii emisiilor.»
ExxonMobil și alte companii de combustibili fosili se confruntă cu zeci de procese privind schimbările climatice intentate de state și localități pentru că ar fi indus în eroare publicul timp de zeci de ani cu privire la pericolele arderii combustibililor fosili, principala cauză a schimbărilor climatice. Procesele solicită bani pentru a ajuta comunitățile să facă față riscurilor și daunelor cauzate de încălzirea globală, inclusiv furtuni, inundații și valuri de căldură mai extreme. Guvernul SUA nu face parte din litigiu. Industria combustibililor fosili spune că procesele sunt lipsite de merit și politizate și că schimbările climatice sunt o problemă care ar trebui abordată de Congres, nu de instanțe.
Victimele spun că hacking-ul a avut ca scop reducerea la tăcere a criticilor combustibililor fosili
Ca parte a anchetei Departamentului de Justiție, unul dintre asociații de afaceri ai lui Forlit, un alt detectiv particular israelian pe nume Aviram Azari, a fost condamnat la închisoare în SUA la sfârșitul anului 2023 după ce a pledat vinovat pentru conspirație pentru a comite hacking informatic, fraudă electronică și furt de identitate agravat. Azari a angajat hackeri care au vizat activiști americani pentru climă, precum și oficiali guvernamentali din Africa, membri ai unui partid politic mexican și critici ai unei companii germane numite Wirecard, potrivit procurorilor federali.
Într-o notă de condamnare pentru Azari, procurorii l-au remarcat pe ExxonMobil, spunând că compania a folosit știri bazate pe informații furate de la activiști ca parte a apărării sale împotriva investigațiilor climatice ale statului. Procurorii nu au acuzat ExxonMobil sau DCI de acte greșite în acel caz.
La câteva luni după condamnarea lui Azari, Forlit a fost arestat în baza unei notificări roșii Interpol pe aeroportul Heathrow din Londra, în drum spre Tel Aviv.
Declarația pe proprie răspundere depusă în cazul de extrădare al lui Forlit detaliază modul în care Departamentul de Justiție susține că a funcționat operațiunea de hacking:
- Firma de lobby din D.C. ar fi identificat persoane și organizații pe care dorea să le discrediteze ca parte a activității sale pentru compania petrolieră din Texas;
- Forlit sau un co-conspirator ar fi dat lui Azari liste cu persoane sau conturi care erau de interes pentru firma de lobby din D.C.;
- Azari ar fi angajat apoi hackeri pentru a viza activiștii climatici;
- Mai târziu, firma de lobby ar fi împărtășit companiei petroliere documente private — sau versiuni ale documentelor — care au fost «probabil obținute prin hacking-ul reușit», potrivit declarației pe proprie răspundere a procurorului.
La scurt timp după aceea, documentele private au apărut în reportaje media care au fost «concepute pentru a submina integritatea investigațiilor civile» asupra companiei petroliere, susține Departamentul de Justiție. Declarația pe proprie răspundere susține că compania petrolieră a «bazat apoi pe articolele publicate despre documentele furate și divulgate» în documentele depuse la tribunal pentru a lupta împotriva litigiilor.