În câteva cuvinte
Uniunea Europeană ia în considerare utilizarea unui nou instrument, denumit «anti-coerciție», pentru a contracara eventualele tarife comerciale impuse de SUA sub administrația Trump. Acest mecanism, văzut ca o ultimă soluție, ar putea viza sectorul serviciilor americane, inclusiv companiile Big Tech și instituțiile financiare, având rolul de a descuraja acțiunile SUA sau de a oferi o pârghie în negocierile comerciale, deși există riscul escaladării conflictului.
În contextul războiului comercial în escaladare cu Statele Unite, oficialii europeni discută impunerea de bariere asupra importurilor de servicii din SUA, folosind o armă comercială care ar permite blocului comunitar să plaseze restricții asupra giganților tehnologici (Big Tech) și sectorului financiar (Wall Street).
«Avem puterea de a riposta», a declarat săptămâna aceasta Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Președintele Trump a anunțat deja tarife la aluminiu, oțel, mașini și piese auto, măsuri care ar putea afecta serios economia fragilă a blocului. Bruxelles-ul a răspuns anunțând că va reimpune taxe pe importurile americane precum motocicletele Harley-Davidson, whiskey-ul și alte bunuri, unele dintre acestea fiind vizate și în timpul conflictului transatlantic instigat de dl. Trump în primul său mandat.
Pentru a contracara cele mai recente tarife reciproce ale dlui Trump, oficialii europeni iau în considerare utilizarea unui instrument politic numit instrumentul anti-coerciție, denumit de unii «bazooka». Instrumentul, adoptat în 2023 pentru a riposta Chinei, dar niciodată folosit, este văzut ca o opțiune de ultim recurs dacă discuțiile cu administrația Trump eșuează.
Bruxelles-ul ar putea folosi acest instrument pentru a viza giganții tehnologici și instituțiile financiare americane. Un plan preliminar care a circulat în ultimele săptămâni include o opțiune nucleară: limitarea accesului băncilor americane la piața enormă de achiziții publice a UE, ceea ce ar însemna izolarea parțială a băncilor de proiecte în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro (2,2 trilioane de dolari) anual.
O altă idee din plan este vizarea sumelor uriașe pe care europenii le investesc anual în companiile americane, un flux anual de aproximativ 300 de miliarde de euro, care a devenit un punct de iritare pentru oficialii UE. Și, în final, conform planului preliminar, Bruxelles-ul «ar putea, de asemenea, crește presiunea fiscală și de reglementare asupra platformelor digitale americane».
Planul nu a clarificat amploarea și nici modul în care oricare dintre propuneri ar putea fi implementată. Dar a arătat cât de larg gândesc factorii de decizie politică în timp ce blocul își evaluează abordarea.
«Personal, cred că marea bazooka ar trebui folosită în primul rând ca un factor de descurajare», a spus Fabrizio Pagani, partener la banca de investiții Vitale și fost înalt oficial economic în guvernul italian, referindu-se la instrumentul anti-coerciție. «Deci, puneți-l pe masă și haideți să negociem.»
Olof Gill, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că instrumentul anti-coerciție este luat în considerare în timp ce Bruxelles-ul își elaborează strategia de negociere. Un punct important este că, deși Uniunea Europeană a acumulat un excedent comercial mare la bunuri, în același timp a înregistrat un deficit comercial de aproximativ 110 miliarde de euro în servicii cu Statele Unite. Exploatarea acestui punct ar putea fi cheia în negocieri, spun consilierii.
Însă unii analiști și economiști se tem că o astfel de negociere dură ar putea avea efecte contrare.
«Tarifele pe servicii, la fel ca tarifele pe bunuri, lovesc direct consumatorii și afacerile», a spus Joachim Klement, șeful strategiei la banca de investiții Panmure Liberum, adăugând că ar fi o modalitate sigură de a escalada războiul comercial.
«Doar pui gaz pe focul stagflaționist», a adăugat el.
