
În câteva cuvinte
Satul francez Cantigny păstrează vie amintirea Diviziei Întâi a Armatei SUA, care a contribuit la salvarea sa în Primul Război Mondial. Urme ale bătăliei din mai 1918, crucială pentru oprirea ofensivei germane, sunt încă prezente: tranșee, graffiti ale soldaților, obuze și un steag american vechi. Aceste vestigii subliniază legătura istorică dintre Cantigny și SUA.
La mai mult de un secol după încetarea luptelor, Divizia Întâi a Armatei SUA nu a dispărut complet din memoria satului Cantigny, micuța localitate de pe deal din nordul Franței pe care a ajutat-o să o salveze în Primul Război Mondial.
În păduri, există tranșeea care a fost odată poziția avansată noroioasă a unității. Într-o pivniță, graffiti mâzgălite pe piatră de tineri soldați americani neexperimentați («doughboys»), printre primii americani care au văzut acțiune în acel război. Pe porțiuni de teren agricol, obuzele neexplodate care de ani de zile ies la suprafață în timpul aratului.
Și într-o cameră din spate altfel banală, grenade și tuburi de cartușe găsite pe câmpuri, alături de un steag decolorat cu 48 de stele, despre care se crede că a fost lăsat în urmă pe măsură ce unitatea mărșăluia spre est pentru a lupta mai departe.
Câmpurile de la Cantigny au rămas un loc al memoriei, în parte pentru că artefacte din lupte au ieșit continuu la suprafață de-a lungul deceniilor.
În cărțile de istorie, bătălia de la Cantigny din mai 1918 este amintită ca un punct de criză în război. Forțele Aliate, întărite de sosirea soldaților americani proaspăt instruiți, au respins o ofensivă de primăvară a unităților germane care căutau să-și îndrepte tunurile spre Paris.