În câteva cuvinte
Celebrul regizor german Wim Wenders a realizat un scurtmetraj cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Filmul explorează semnificația păcii și fragilitatea acesteia, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Celebrul regizor german de film, Wim Wenders, are aproape 80 de ani – la fel de mult cât pacea din Europa care a urmat capitulării regimului nazist.
"De când eram copil, am trăit 80 de ani în pace", spune el într-un scurtmetraj pe care l-a regizat pentru a comemora sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dar acum, cu un război în Ucraina pe care el îl numește "un război împotriva Europei", Wenders afirmă că miza a fost rar mai mare.
"Optzeci de ani după eliberarea continentului nostru, noi europenii realizăm din nou că pacea nu poate fi luată de bună", spune el în film. "Acum depinde de noi să luăm cheile libertății în propriile mâini".
Într-un interviu la biroul său din Berlin, Wenders a spus că deceniile de pace "mi-au definit viața", așa cum războiul a definit viața părinților săi. Tatăl său, un chirurg militar, a petrecut cinci ani pe front și a fost singurul din clasa sa care nu a murit acolo, a spus Wenders. "Am avut privilegiul de a fi printre prima generație de germani care a trăit 80 de ani în pace", a spus el. "Niciunul dintre strămoșii mei nu a avut acest privilegiu".
Europa și Germania sunt pline de diverse eforturi pentru a comemora sfârșitul războiului în această săptămână, inclusiv evenimente memoriale solemne la lagăre de concentrare precum Dachau și Bergen-Belsen. Dar filmul lui Wenders este un rar testament personal și politic din partea omului din spatele unor filme premiate, printre care "Paris, Texas", "Aripile Dorinței" și "Prietenul American".
Noul film durează mai puțin de cinci minute și se numește "Cheile Libertății", o vizită meditativă, plină de atmosferă, într-un loc puțin cunoscut unde s-a scris istoria: o mică școală din Reims, Franța, unde la ora 2:41 dimineața pe 7 mai 1945, armata germană a semnat capitularea sa necondiționată în fața comandanților aliați. Școala, acum Liceul Franklin Roosevelt, găzduia pe atunci sediul Generalului Dwight D. Eisenhower, Comandantul Suprem Aliat pentru Europa.
Astăzi există un mic muzeu în școală numit Muzeul Capitulației, care include camera de hărți de la etajul superior unde lucrau comandanții și unde a fost semnată capitularea. Când Eisenhower și echipa sa au părăsit școala, au înmânat cheile autorităților orașului, iar acestea sunt acum expuse într-o mică vitrină la muzeu.
"Comandantul suprem returnează cheile primarului din Reims și spune: 'Acestea sunt cheile libertății lumii'", povestește Wenders în film. "Am fost foarte emoționat la vederea acestor chei, chiar dacă acum sunt doar niște chei într-un mic muzeu".
Wenders se plimbă prin muzeu, privește alte exponate și discută cu elevii actuali. Capitulația este redată prin imagini de arhivă ale evenimentelor din acea zi și o reconstrucție modernă, cu actori.
Sovieticii au insistat ca înaltul comandament german să repete capitularea la Berlin, pe care îl cuceriseră. Acest eveniment a avut loc în seara următoare, pe 8 mai, dată care este în general recunoscută ca momentul în care războiul din Europa s-a încheiat oficial. Timp de ani de zile, sub ocupație sovietică, clădirea unde a fost ratificat acordul a fost cunoscută sub numele de Muzeul Capitulației Necondiționate a Germaniei Fasciste în Marele Război Patriotic 1941-1945, dar după reunificarea Germaniei a fost redenumită Muzeul Berlin-Karlshorst.
"Ideea a fost să mergem acolo unde lucrul real a fost negociat și semnat, nu doar ratificat, așa cum a fost repetat apoi pe 8 mai, în Karlshorst – ci la adevărata sursă", a spus Wenders. "Un loc în Franța căruia îi datorez libertatea în care a decurs viața mea".
Wenders, care s-a născut în august 1945, a devenit o figură cheie în ceea ce a fost cunoscut sub numele de mișcarea "Noul Cinema German" din anii 1960 și '70, o revoluție influentă a filmului de artă a generației postbelice. În ultimii ani, s-a îndreptat către documentare, care sunt mai puțin complicate de finanțat și de primit aprobare în zilele noastre, a spus el. El narează "Cheile Libertății" în trei limbi – germană, engleză și franceză – și a spus că îl consideră un film politic care se întoarce la primele sale lucrări, documentând protestele germane împotriva războiului din Vietnam.
Filmul a fost inspirat de o idee a Ministerului Federal German de Externe. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și realegerea președintelui Trump, sceptic față de Europa, ministerul a căutat să fie mai direct în comunicarea publică, în special în ceea ce privește valorile germane și angajamentul țării față de securitatea europeană, a declarat Peter Ptassek, un diplomat de rang înalt responsabil cu comunicarea strategică.
Ministerul l-a abordat pe Wenders, care a fost de acord să lucreze gratuit, la fel ca majoritatea echipei sale. Ministerul a alocat "sub 100.000 de euro" (aproximativ 113.000 de dolari) pentru proiect, pentru a ajuta la plata personalului tehnic și a producției, a precizat Ptassek.
"Cu războiul din Ucraina și ceea ce se întâmplă acum în SUA, am realizat că trebuie să ne ridicăm vocea și să ne explicăm", a spus Ptassek. "Dacă nu explici ce faci, pierzi încrederea".
"'Cheile Libertății' este un simbol care se potrivește atât de bine", a adăugat el. "Optzeci de ani de protecție americană nu mai par de încredere. Trebuie să luăm aceste chei și să ne asumăm responsabilitatea".
Wenders speră că filmul va vorbi tinerilor, dar are îndoieli. Chiar și studenții francezi din școala din Reims consideră războiul istorie antică, a spus el. "Ei sunt a treia generație care trăiește în această pace și, prin urmare, o iau de bună", a spus el. "Așa că este ușor să crezi că aceasta este eternă".
Filmările din Reims "m-au făcut să conștientizez acut cât de prețioasă poate fi libertatea", a mărturisit Wenders. "Și în viața mea, am luat-o de bună, și văzând acea mică 'cameră de război', mi-am dat seama cât de fragilă este de fapt".
Discutând cu studenții, a spus el, "mi-am dat seama că este o sarcină destul de dificilă, din punct de vedere politic în Europa în acest moment, să îi faci pe oameni să ia în serios chiar și cuvântul 'libertate'. Chiar și cuvântul nu înseamnă mare lucru pentru că ei nu cunosc altceva. Așa că de aceea am vrut să las filmul cu un final deschis", a spus el, pentru a prezenta ideea că "trebuie să conștientizăm faptul că Unchiul Sam nu ne va mai face treaba pentru mult timp și s-ar putea să fim nevoiți să ne apărăm singuri această libertate".
