În câteva cuvinte
Ungaria și-a anunțat intenția de a se retrage din Curtea Penală Internațională (CPI), o decizie survenită în contextul vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare. Articolul explică pe scurt ce este CPI, jurisdicția sa conform Statutului de la Roma și faptul că aplicarea deciziilor sale depinde de cooperarea statelor membre.
Anunțul Ungariei de joi privind retragerea sa din Curtea Penală Internațională (CPI) a atras atenția asupra acestui organism judiciar și a ridicat întrebări despre autoritatea sa. Guvernul prim-ministrului Viktor Orban a anunțat decizia de retragere la doar câteva ore după sosirea în țară a prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, aflat în vizită.
Curtea a emis un mandat de arestare pe numele domnului Netanyahu sub acuzația de privare «intenționată și conștientă» a populației din Gaza de alimente, apă, combustibil și medicamente. Biroul domnului Netanyahu a respins ceea ce a numit «acuzații absurde și false».
Iată ce trebuie să știți despre Curte și eforturile sale de a impune justiția la nivel internațional.
Ce este CPI?
CPI, înființată printr-un tratat din 1998, este cea mai înaltă instanță penală din lume. Are jurisdicția de a investiga și judeca persoane pentru ceea ce descrie drept «cele mai grave crime care preocupă» lumea: crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crima de agresiune.
Cu toate acestea, Curtea nu își poate impune singură hotărârile și se bazează pe statele membre pentru a reține persoanele acuzate de crime. Jurisdicția Curții derivă din Statutul de la Roma, un tratat ratificat de 125 de țări. Statutul obligă formal semnatarii să aresteze o persoană căutată care intră pe teritoriul lor, dar membrii nu se conformează întotdeauna.
Cuvinte cheie: Curtea Penală Internațională, CPI, Ungaria, Viktor Orban, Benjamin Netanyahu, Israel, mandat de arestare, Statutul de la Roma, justiție internațională, crime de război, genocid, crime împotriva umanității.
