În câteva cuvinte
Liderii Uniunii Europene s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing pentru un summit de o zi, umbrit de tensiuni economice. Discuțiile s-au axat pe deficitul comercial uriaș al UE, de circa 300 de miliarde de euro, subvențiile Chinei pentru vehiculele electrice și poziția ambiguă a Beijingului față de războiul din Ucraina. Nu s-au înregistrat progrese majore.
Liderii Uniunii Europene și oficialii chinezi de rang înalt s-au întâlnit la Beijing pentru un summit de o zi, menit să abordeze probleme critice precum comerțul, schimbările climatice și conflictele globale, însă așteptările privind încheierea unor acorduri majore au fost reduse încă de la început.
Discuțiile, inițial planificate să dureze două zile, au fost comprimate într-una singură, având loc într-un context de incertitudine financiară globală, războaie în Orientul Mijlociu și Ucraina, și amenințarea tarifelor americane. Nici UE, nici China nu par dispuse să cedeze în privința problemelor cheie care divizează cei doi giganți economici.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și cu premierul Li Qiang. Liderii europeni au contestat strategiile Chinei în mai multe domenii, inclusiv poziția ambiguă a Beijingului față de războiul Rusiei în Ucraina, dezechilibrul comercial masiv în favoarea Chinei și situația drepturilor omului în Tibet, Hong Kong și Xinjiang.
Una dintre cele mai acute dispute vizează deficitul comercial uriaș al UE cu China, care a atins anul trecut aproximativ 300 de miliarde de euro. Blocul comunitar depinde masiv de China pentru minerale critice, esențiale în producția de tehnologii verzi. În acest context, UE a lansat o investigație privind subvențiile acordate de Beijing producătorilor de vehicule electrice, pentru a-și proteja propria industrie auto. Se estimează că sunt în joc 2,5 milioane de locuri de muncă din industria auto europeană și alte 10,3 milioane de locuri de muncă dependente indirect de aceasta.
Analiștii consideră că Beijingul a devenit mai ferm pe poziții după confruntarea comercială cu administrația Trump, reducându-și apetitul pentru concesii față de UE. Cu toate acestea, UE deține o pârghie importantă: rămâne cea mai mare piață de export pentru China, un factor esențial pentru Beijing, mai ales în contextul presiunilor din partea SUA.
În privința războiului de la ușa Europei, majoritatea europenilor susțin creșterea ajutorului pentru Ucraina și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Pachetul recent de sancțiuni al UE a inclus și firme chineze acuzate de legături cu industria de apărare a Rusiei, o mișcare criticată ferm de Beijing.
Confruntată cu un Washington combativ și un Beijing inflexibil, UE încearcă să-și diversifice alianțele, încheind pacturi comerciale cu Indonezia și elaborând acorduri cu America de Sud și Mexic, într-o strategie de consolidare a poziției sale pe scena globală.
