
În câteva cuvinte
În pofida cooperării strânse dintre Moscova și Beijing la cel mai înalt nivel, serviciile secrete rusești manifestă o neîncredere considerabilă față de China. Evaluările interne văd R.P. Chineză ca o amenințare pe termen lung din cauza spionajului și expansiunii economice.
În ciuda etalării publice a unei "prietenii fără limite" între Vladimir Putin și Xi Jinping, în interiorul serviciilor de informații rusești, inclusiv Serviciul Federal de Securitate (FSB), Serviciul de Informații Externe (SVR) și Direcția Principală de Informații (GRU), persistă o profundă neîncredere și suspiciune față de China. Această evaluare internă contrastează semnificativ cu retorica oficială a Kremlinului.
Potrivit unor surse apropiate mediilor de informații rusești, în rapoarte și analize clasificate, China este menționată în mod regulat ca o provocare strategică pe termen lung și o potențială amenințare la adresa securității Rusiei. O preocupare deosebită o reprezintă expansiunea economică a Chinei în regiunile considerate în mod tradițional sferă de influență a Rusiei, cum ar fi Asia Centrală, precum și intensificarea activităților serviciilor secrete chinezești care desfășoară spionaj pe teritoriul Federației Ruse.
Ofițerii de informații ruși văd în Beijing nu atât un aliat de încredere, cât mai degrabă un concurent pragmatic și dur, care profită de situația geopolitică actuală pentru a-și consolida propriile poziții în detrimentul Rusiei. Prudența este sporită atât de practicile economice ale Chinei, cât și de puterea sa militară și progresul tehnologic în creștere.
Contextul istoric al tensiunilor și disputelor de frontieră dintre cele două țări alimentează, de asemenea, aceste suspiciuni. Deși la nivel oficial Moscova și Beijing demonstrează unitate în fața confruntării cu Occidentul, în interiorul serviciilor de informații rusești predomină convingerea că interesele Chinei vizează, în cele din urmă, slăbirea Rusiei și extinderea propriei influențe pe seama acesteia. Astfel, relațiile Rusia-China, percepute din interiorul serviciilor secrete, sunt mai degrabă un parteneriat de circumstanță, forțat de situație, decât o alianță egală și autentică.