În câteva cuvinte
Congresul din Peru a adoptat o lege controversată care acordă amnistie pentru personalul militar și civilii urmăriți penal pentru abuzuri grave ale drepturilor omului în timpul conflictului armat din 1980-2000. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că legea ar putea anula sute de condamnări și cazuri în curs și intenționează să facă apel la organismele internaționale.
Congresul din Peru a adoptat o lege controversată care acordă amnistie personalului militar și civililor urmăriți penal pentru încălcări grave ale drepturilor omului comise în timpul conflictului armat intern al țării, între 1980 și 2000. Decizia, adoptată miercuri seara târziu, a stârnit un val de indignare și a determinat avocații victimelor să anunțe că vor contesta legea la organismele internaționale.
O coaliție de organizații pentru drepturile omului a avertizat că noua lege ar putea duce la anularea a 156 de condamnări deja pronunțate și la închiderea altor 600 de cazuri aflate în curs de judecată. Susținătorii legii provin din partide de dreapta, care au apărat în mod tradițional armata, inclusiv partidul Forța Populară, condus de Keiko Fujimori, fiica fostului președinte Alberto Fujimori.
Soarta legii se află acum în mâinile președintei Dina Boluarte, care poate să o promulge, să o retrimită Congresului cu observații sau să permită intrarea ei în vigoare în termen de două săptămâni, fără a interveni. Până în prezent, Boluarte nu a comentat public pe marginea acestei legi.
Nu este prima dată când Peru se confruntă cu astfel de legi. În 1995, au fost adoptate acte normative similare pentru a proteja personalul militar și polițienesc de urmărirea penală pentru masacre, tortură și dispariții forțate. Cu toate acestea, Curtea Interamericană a Drepturilor Omului a declarat de cel puțin două ori aceste legi de amnistie ca fiind invalide, pe motiv că încalcă dreptul la justiție și standardele internaționale privind drepturile omului.
„Am luat deja măsuri la nivel internațional”, a declarat avocata Gloria Cano, directoarea Asociației Pro Drepturile Omului. Ea a confirmat că au fost alertate Comisia Interamericană a Drepturilor Omului și Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, și că se intenționează sesizarea Organizației Națiunilor Unite.
Susținătorii legii, precum Fernando Rospiglioso de la partidul Forța Populară, argumentează că doar o mică parte din sutele de cazuri împotriva soldaților și polițiștilor s-au încheiat cu condamnări. „Mulți dintre acuzați nu mai sunt printre noi, alții au îmbătrânit în tăcere, supuși unor procese nesfârșite”, a spus el.
O comisie a adevărului a stabilit că majoritatea celor aproximativ 70.000 de victime ale conflictului au fost peruani indigeni, prinși între forțele de securitate și gruparea rebelă Calea Luminoasă.
