
În câteva cuvinte
În ciuda Brexit, politica externă a SUA din timpul administrației Trump a contribuit paradoxal la o apropiere neașteptată între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Provocările comune au determinat Londra și Bruxelles să își coordoneze mai activ pozițiile.
În ciuda părăsirii oficiale a Uniunii Europene de către Marea Britanie în 2020, relațiile dintre Londra și Bruxelles cunosc o apropiere neașteptată pe anumite planuri. Analiștii sugerează că un catalizator major al acestui proces a fost politica externă a Statelor Unite pe parcursul președinției lui Donald Trump.
După încheierea perioadei de tranziție a Brexit, mulți se așteptau ca drumurile Marii Britanii și ale UE să se separe definitiv, în special în ceea ce privește reglementările, comerțul și politica externă. Totuși, abordarea administrației americane sub sloganul "America First" a creat noi realități pe scena internațională, determinându-i pe foștii parteneri să caute puncte comune.
Acțiunile unilaterale ale Washingtonului în domenii precum comerțul, retragerea din acorduri internaționale majore (precum cele privind clima sau programul nuclear iranian), precum și criticile aduse NATO și altor instituții multilaterale au generat îngrijorare atât la Londra, cât și în capitalele europene. Acești pași ai SUA, percepuți uneori ca subminând bazele ordinii mondiale postbelice, au reprezentat o provocare comună pentru Marea Britanie și UE.
Ca răspuns la aceste schimbări, Londra și Bruxelles au început să își coordoneze mai activ pozițiile într-o serie de chestiuni. De exemplu, au menținut o cooperare strânsă în cadrul politicii de sancțiuni împotriva anumitor țări, în pofida ieșirii Marii Britanii din Politica Externă și de Securitate Comună a UE. De asemenea, există o tendință către o abordare mai coordonată în privința reglementării economiei digitale și a contracarării amenințărilor comune.
Astfel, deși Brexit a creat diferențe structurale, presiunea externă exercitată de cursul "Americii lui Trump" a forțat Marea Britanie și Uniunea Europeană să găsească noi formate de interacțiune și să își consolideze legăturile în domeniile în care interesele lor continuă să coincidă. Acest efect paradoxal al politicii SUA subliniază dinamica și imprevizibilitatea geopoliticii moderne.