În câteva cuvinte
Președintele Nepalului a numit-o pe Sushila Karki prima femeie prim-ministru după demisia guvernului anterior și dizolvarea parlamentului. Această decizie vine în contextul unor ample proteste antiguvernamentale, care au dus la moartea a 51 de persoane și la impunerea stării de asediu. În luna martie, în țară vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.
Nepalul se confruntă cu schimbări politice semnificative: președintele Ram Chandra Poudel a numit-o pe fosta președintă a Curții Supreme, Sushila Karki, prim-ministru interimar. Acest eveniment este unul istoric, deoarece Karki, în vârstă de 73 de ani, a devenit prima femeie care a condus guvernul acestei națiuni himalayene. Numirea ei survine după colapsul administrației anterioare, cauzat de un val de proteste și violențe la nivel național.
Pe lângă numirea noului șef al guvernului, președintele Poudel a decis și dizolvarea parlamentului, stabilind data de 5 martie pentru alegeri anticipate. Alegerile legislative anterioare au avut loc abia în 2022, ceea ce subliniază instabilitatea profundă a situației politice.
Sushila Karki este cunoscută pentru poziția sa fermă împotriva corupției în timpul mandatului său ca singura femeie președinte al Curții Supreme, între 2016 și 2017. Tentativele de destituire împotriva ei din 2017 au fost considerate nefondate și condamnate ca un atac la adresa independenței sistemului judiciar.
Țara a fost cuprinsă de un val de demonstrații, care au început în capitala Kathmandu din cauza unei interdicții de scurtă durată asupra platformelor de social media, inclusiv Facebook, X și YouTube. Deși interdicția a fost ulterior anulată, protestele au escaladat rapid, reflectând un discontent public mai larg, alimentat de:
- Corupția guvernamentală.
- Problema "nepotismului" și stilului de viață luxos al copiilor liderilor politici.
- Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor.
Din păcate, ciocnirile dintre protestatari și forțele de ordine au avut consecințe tragice. Potrivit poliției, cel puțin 51 de persoane au murit în urma revoltelor. Printre victime se numără atât protestatari uciși de focuri de armă ale poliției, cât și deținuți care încercau să evadeze dintr-o închisoare, precum și trei ofițeri de poliție. Pe fondul escaladării violenței, fostul prim-ministru a fost nevoit să demisioneze. În capitală a fost instituită starea de asediu, iar armata patrulează străzile, permițând locuitorilor să părăsească locuințele doar câteva ore pe zi pentru a-și procura alimente și provizii.
