În câteva cuvinte
În Columbia, poporul indigen Nasa își recuperează pământurile ancestrale de la plantațiile industriale de trestie de zahăr. O școală specială, „semillero”, pregătește tinerii pentru a-și proteja teritoriul și identitatea într-o regiune marcată de conflicte.
În sud-vestul Columbiei, o regiune marcată de conflicte, copiii indigeni Nasa participă la un ritual special: sunt stropiți cu apă folosind o ramură înfrunzită, un gest menit să îi protejeze și să le „deschidă calea”. Apoi, înarmați cu mănuși de protecție și semne din lemn pictate de ei cu mesaje precum „Ne-am născut pentru a proteja mediul” și „Pace, vă rog”, aceștia pornesc la acțiune.
Misiunea lor este să curețe de gunoaie pământurile pe care familiile lor le-au recuperat de la plantațiile industriale de trestie de zahăr și să instaleze semnele de-a lungul drumurilor de pământ, folosite încă de grupări armate pentru traficul de droguri. Aceasta nu este o simplă activitate școlară, ci un act tăcut de sfidare și o lecție practică de rezistență.
Activitatea face parte din programul „semillero” (răsadnița) – o școală de weekend unde tinerii indigeni sunt pregătiți să devină următoarea generație de protectori ai pământului ancestral. Este un spațiu pentru a învăța despre rezistență, ecologie și mândrie culturală, reflectând un efort comunitar mai larg de a restaura teritoriul și identitatea.
„Fără alternative, unii tineri ajung în grupările armate. Dar aici, îi învățăm să protejeze pământul prin respect și grijă, nu prin conflict”, spune Daniela Secue, coordonatoarea de 26 de ani a școlii. „Vrem ca ei să-și cunoască istoria și rolul în apărarea teritoriului nostru. Aceasta este moștenirea lor.”
Violența în regiunea Cauca s-a intensificat după acordul de pace din 2016 cu gherilele FARC. Facțiunile disidente și alte grupări criminale se luptă pentru controlul rutelor de trafic de droguri. Pe un perete din apropiere, un avertisment pictat le ordonă șoferilor să circule cu geamurile lăsate, pentru a fi vizibili în interior, sub amenințarea de a fi împușcați.
În 2019, zeci de familii Nasa au recuperat cu forța aproape 350 de hectare de teren acoperit de trestie de zahăr. Monocultura industrială epuizase solul și poluase sursele de apă cu chimicale. Familiile au transformat câmpurile degradate în parcele pentru porumb, orez, manioc și fasole, alocând zone pentru reîmpădurire.
Astăzi, lângă o fostă moșie a unui puternic proprietar de plantații, flutură steagul roșu-verde al poporului Nasa. Pereții exteriori păstrează încă graffiti-uri FARC, amintiri ale conflictului, dar clădirea abandonată simbolizează acum rezistența comunității. Membrii gărzii indigene spun că păsările și alte animale sălbatice s-au întors în zonă.
Lupta, însă, nu s-a încheiat. Comunitatea a suferit evacuări forțate și amenințări. Carmelina Camayo, o localnică de 49 de ani, își amintește cum soldații au ocupat fosta moșie timp de trei ani. Deși armata s-a retras în 2024, amenințarea unei noi evacuări planează, proprietarul de drept pregătind o nouă acțiune în justiție.
„Nu am supraviețuit atâtor greutăți pentru a renunța acum. Trebuie să continuăm să rezistăm”, spune Camayo. Pentru aceste familii, speranța stă în generația următoare, care învață prin „semillero” nu doar să vindece pământul, ci și să-și recupereze identitatea. „Recuperăm pământul pentru ca fiii noștri să poată mânca de pe el și să trăiască pe el. Chiar și după ce noi nu vom mai fi, ei vor ști cărui loc îi aparțin.”
