La conferința COP30 din Belem, Brazilia, inteligența artificială (IA) este prezentată atât ca un erou demn de laudă, cât și ca un antagonist ce necesită reglementare strictă.

Companiile de tehnologie și o serie de țări participante la conferință promovează modul în care IA poate contribui la rezolvarea problemei încălzirii globale, cauzate în mare parte de utilizarea combustibililor fosili. Aceștia susțin că tehnologia are potențialul de a îmbunătăți eficiența rețelelor electrice, de a ajuta fermierii să prevadă tiparele meteorologice, de a monitoriza speciile migratoare din adâncuri și de a proiecta infrastructuri rezistente la fenomene meteorologice extreme.

Cu toate acestea, grupurile ecologiste atrag atenția asupra impactului crescând al IA asupra mediului, evidențiind nevoile sale tot mai mari de electricitate și apă pentru alimentarea căutărilor și a centrelor de date. Ei avertizează că o expansiune necontrolată a IA ar putea devia lumea de la obiectivele stabilite în 2015 pentru încetinirea încălzirii globale.

„IA este în prezent o bestie complet nereglementată în întreaga lume”, a declarat Jean Su, director pentru justiția energetică la Centrul pentru Diversitate Biologică. Pe de altă parte, Adam Elman, director de sustenabilitate la Google, consideră IA „un real catalizator” și unul care deja produce efecte pozitive.

Dacă ambele părți sunt de acord asupra unui lucru, acesta este că IA va rămâne. Michal Nachmany, fondatorul Climate Policy Radar, o organizație care utilizează instrumente IA pentru a monitoriza planurile climatice naționale și fondurile destinate țărilor în curs de dezvoltare pentru tranziția către energii verzi, a declarat că există un „interes incredibil” pentru IA la COP30.

„Toată lumea este și puțin speriată”, a adăugat Nachmany. „Potențialul este enorm, iar riscurile sunt la fel de mari.”

Utilizarea IA devine o temă din ce în ce mai prezentă la conferințele climatice, comparativ cu acum câțiva ani, potrivit lui Nitin Arora, care conduce Global Innovation Hub pentru Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Hub-ul a fost lansat pentru a promova idei și soluții scalabile, iar până acum, a spus Arora, aceste idei au fost dominate de IA.

Associated Press a numărat cel puțin 24 de sesiuni legate de IA în prima săptămână a conferinței din Brazilia. Acestea au inclus proiecte de partajare a energiei între orașe, predicții ale locurilor infracțiunilor forestiere bazate pe IA și o ceremonie pentru primul Premiu „IA pentru Acțiunea Climatică” – acordat unui proiect IA privind deficitul de apă în Laos.

Johannes Jacob, un specialist în date din delegația germană, a declarat că un prototip de aplicație pe care îl proiectează, numit NegotiateCOP, poate ajuta țările cu delegații mai mici – precum El Salvador, Africa de Sud, Coasta de Fildeș și câteva din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est – să proceseze sute de documente oficiale COP, „egalizând condițiile de joc în negocieri”.

Într-o discuție de grup, reprezentanți ai giganților IA precum Google și Nvidia au vorbit despre modul în care IA poate rezolva problemele din sectorul energetic. Josh Parker, șeful departamentului de sustenabilitate la Nvidia, a numit IA „cea mai bună resursă pe care o putem avea”. Prințesa Abze Djigma din Burkina Faso a numit IA o „descoperire în digitalizare” care, crede ea, va fi și mai critică în viitor. Bjorn-Soren Gigler, specialist senior în transformarea digitală și verde la Comisia Europeană, a fost de acord, dar a menționat că IA este „adesea văzută ca o sabie cu două tăișuri”, având atât oportunități uriașe, cât și preocupări etice și de mediu.

Cu toate acestea, utilizarea în creștere a IA generează îngrijorări. Antrenarea și implementarea modelelor IA se bazează pe centre de date mari consumatoare de energie, care contribuie la emisii. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de energie și a cererii din partea centrelor de date, care în 2024 au reprezentat aproximativ 1,5% din consumul mondial de electricitate. Consumul lor de electricitate a crescut cu aproximativ 12% pe an începând cu 2017, de peste patru ori mai rapid decât rata totală a consumului de electricitate.

Operațiunile centrelor de date implică, de asemenea, un consum mare de apă în statele cu deficit de apă, conform lui Su de la Centrul pentru Diversitate Biologică. Ea a subliniat că aceste operațiuni vor crește emisiile naționale ale SUA. Grupurile ecologiste de la COP30 fac presiuni pentru reglementări care să reducă amprenta ecologică a IA, cum ar fi impunerea de teste de interes public pentru centrele de date propuse și utilizarea 100% a energiei regenerabile la fața locului.

„COP nu poate privi IA doar ca un tip de soluție tehnologică; trebuie să înțeleagă consecințele profunde asupra climei”, a conchis Su.