
În câteva cuvinte
Deși agențiile ONU și grupurile umanitare avertizează de luni de zile asupra unei crize catastrofale a foametei în Fâșia Gaza, o declarație oficială de foamete nu a fost încă făcută. Articolul explică cele trei criterii tehnice stricte necesare pentru o astfel de declarație, dificultățile immense în colectarea datelor precise din cauza conflictului și a restricțiilor de acces, și de ce, chiar și cu o declarație, răspunsul internațional ar putea fi insuficient.
De luni de zile, oficialii ONU, grupurile de ajutor umanitar și experții avertizează că palestinienii din Fâșia Gaza se află în pragul foametei, însă o declarație formală încă nu a fost făcută. În ciuda faptului că Israelul a anunțat o pauză tactică în sudul teritoriului în luna mai, organizațiile umanitare raportează că doar o cantitate infimă de ajutoare ajunge în enclavă, iar palestinienii se confruntă cu niveluri catastrofale de foamete, la 21 de luni de la începutul ofensivei israeliene lansate după atacul Hamas din 7 octombrie.
Sute de persoane au fost ucise în timp ce încercau să ajungă la punctele de distribuire a ajutoarelor sau la convoaie, potrivit martorilor, oficialilor din domeniul sănătății și biroului pentru drepturile omului al ONU. Armata israeliană susține că a tras doar focuri de avertisment.
Situația foametei se agravează
Populația din Gaza, de aproximativ 2 milioane de palestinieni, depinde aproape în totalitate de ajutorul extern. Ofensiva israeliană a distrus producția locală de alimente, care era deja limitată. Blocada impusă de Israel, împreună cu luptele continue și haosul din teritoriu, au restricționat și mai mult accesul oamenilor la hrană.
Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM) afirmă că criza foametei din Gaza a atins \"niveluri noi și uimitoare de disperare\". Aproape 100.000 de femei și copii suferă de malnutriție acută severă, iar o treime din populația Gazei trece zile întregi fără să mănânce, a declarat Ross Smith, directorul pentru situații de urgență al agenției. Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că peste 100 de persoane, majoritatea copii, au murit prezentând semne de foame și malnutriție, deși nu a specificat cauza exactă a decesului.
Când este declarată foametea?
Principala autoritate internațională în materie de crize alimentare este Clasificarea Fazei de Securitate Alimentară Integrată (IPC), înființată în 2004 în timpul foametei din Somalia. Aceasta include peste o duzină de agenții ONU, grupuri de ajutor, guverne și alte organisme. O zonă este clasificată în stare de foamete atunci când sunt îndeplinite simultan trei condiții:
- 20% dintre gospodării se confruntă cu o lipsă extremă de alimente sau, în esență, mor de foame.
- Cel puțin 30% dintre copiii cu vârste între șase luni și cinci ani suferă de malnutriție acută sau emaciere.
- Cel puțin două persoane sau patru copii sub cinci ani din 10.000 mor zilnic din cauza inaniției sau a interacțiunii dintre malnutriție și boli.
Colectarea datelor în Gaza este o provocare majoră, deoarece Israelul restricționează sever accesul în teritoriu, făcând dificilă sau imposibilă adunarea informațiilor necesare.
De ce este dificilă declararea
Deși IPC este mecanismul principal pentru a stabili dacă o foamete are loc, declarația în sine nu este făcută de obicei de această entitate. Adesea, oficialii ONU, împreună cu guvernele, fac o declarație formală pe baza analizei IPC. Cu toate acestea, odată ce foametea este declarată, este deja prea târziu, deoarece înseamnă că mulți oameni au murit deja.
În plus, este dificil să se stabilească cu exactitate că foamea este cauza morții. Majoritatea cazurilor de malnutriție severă la copii apar dintr-o combinație de lipsă de nutrienți și infecții. Războiul a complicat și mai mult colectarea de informații precise, deoarece sistemele de sănătate sunt incomplete și erodate, ceea ce înseamnă că toți indicatorii de sănătate – și bilanțul morților – sunt probabil subestimate.
Chiar și o declarație nu garantează un răspuns adecvat
Teoretic, o declarație de foamete ar trebui să mobilizeze comunitatea internațională, dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna din cauza bugetelor limitate și a obstacolelor politice. Grupurile de ajutor susțin că, deși există suficiente provizii la granițele Gazei, Israelul permite intrarea unei cantități mici. Armata israeliană afirmă că a facilitat intrarea a aproximativ 4.500 de camioane cu ajutoare de la mijlocul lunii mai, o cifră mult sub cele 600 de camioane pe zi considerate necesare de agențiile umanitare.