În câteva cuvinte
În Mexic, mineritul ilegal de mercur este în plină expansiune, impulsionat de cererea globală de aur. Această situație creează o dilemă pentru minerii locali, care depind de această activitate periculoasă pentru supraviețuire, dar sunt expuși la otrăvire severă. Metalul toxic provoacă daune ireparabile mediului, inclusiv Rezervației Biosferei Sierra Gorda, și alimentează mineritul ilegal de aur în alte țări.
Adânc în munții Sierra Gorda din Mexic, una dintre cele mai biodiversificate regiuni ale țării, se desfășoară o dramă ascunsă. Pe măsură ce prețurile globale ale aurului ating cote record, cererea de mercur — un metal toxic esențial în procesul de extragere ilegală a aurului — crește vertiginos. Aceasta a declanșat o așa-numită „febră a mercurului” care, pe de o parte, asigură supraviețuirea a mii de mineri și familiile lor, iar pe de altă parte, îi otrăvește pe ei înșiși și mediul înconjurător fragil. Mai mult, mercurul mexican alimentează mineritul ilegal de aur în bazinul amazonian, provocând daune atât oamenilor, cât și ecosistemelor.
Eforturile globale de interzicere a mineritului de mercur nu au făcut decât să crească și mai mult cererea pentru acest metal, extras din minele artizanale vechi de secole. După cum a menționat un miner, Hugo Flores: „Aici, acesta este un mod de viață” .
„Pentru prima dată în viața lor, mercurul valorează ceva, iar minerii spun: ‘Merită să mă otrăvesc dacă voi câștiga ceva’”, a declarat Fernando Díaz-Barriga, cercetător medical care a studiat de mult timp minele de mercur din centrul Mexicului.
În orașe precum San Joaquin din statul Queretaro, prețul unui kilogram de mercur a crescut de peste zece ori în ultimii 15 ani — de la 20 de dolari în 2011 la 240-350 de dolari.
Minerii sapă tuneluri înguste, urmărind venele de cinabru — minereul care conține mercur. Rocile extrase sunt apoi arse în cuptoare pe lemne, unde mercurul se vaporizează și apoi se condensează într-un metal lichid argintiu. Un kilogram de mercur, care se vinde apoi cu aproximativ 1800 de dolari, necesită procesarea unei tone de rocă. Mexicul este al doilea cel mai mare producător de mercur din lume după China, producând anual aproximativ 200 de tone, conform estimărilor ONU.
Cumpărători din întreaga lume se adună la minerii artizanali pentru mercur ieftin. Carlos Martínez, unul dintre liderii unei mine din San Joaquin, explică: „Vin și cumpără mercur cu 500 de pesos, iar apoi îl vând în Peru cu 5000. ‘Coyoții’, cum le spunem noi, sunt cei care fac bani pe spinarea altora” .
Istoric, mineritul de mercur în Sierra Gorda datează de secole. Metalul era folosit în diverse scopuri — de la termometre la cosmetice — și era livrat legal în America de Sud până acum câțiva ani, când multe țări au interzis utilizarea sa. Astăzi, marea majoritate a mercurului mexican este traficate ilegal în Columbia, Bolivia și Peru și distribuită în întregul bazin amazonian, unde este folosit pentru a extrage aur din solul râurilor în operațiuni controlate tot mai des de grupuri criminale.
În iulie, în Peru a fost interceptată o încărcătură de patru tone de mercur, în valoare de aproximativ jumătate de milion de dolari, ascunsă în saci cu pietriș, care se îndrepta din Mexic către Bolivia. În ciuda unui raport al Agenției de Investigații de Mediu (EIA) despre o posibilă implicare a cartelului Jalisco New Generation, minerii locali și cercetătorii neagă acest lucru, susținând că astfel de declarații incriminează muncitorii vulnerabili. „Ceea ce facem nu este o crimă”, spune Martínez, în vârstă de 44 de ani. „Doar muncim”.
În San Joaquin, unde cifrele guvernamentale arată că aproape jumătate din cei 8000 de locuitori trăiesc în sărăcie, generații întregi s-au confruntat cu o alegere dificilă: să migreze în SUA sau să lucreze în minele de mercur. Hugo Flores, care s-a întors el însuși în Mexic după o tentativă eșuată de a obține o carte verde, observă cum tot mai mulți tineri se întorc din SUA pentru a lucra în mine, deoarece creșterea prețurilor mercurului face această muncă mai atractivă.
„Am fost uitați de guvernul mexican”, a declarat Flores, în vârstă de 39 de ani. „Cu oportunitățile de muncă de aici… abia ne descurcăm”. Potrivit cercetătoarei Izarelly Rosillo, aproximativ 3000 de oameni din regiune trăiesc de pe urma minelor. Rosillo însăși, care a petrecut mult timp cu minerii, a fost diagnosticată cu otrăvire cu mercur.
Studiile medicale indică niveluri periculos de ridicate de mercur în mediu și în corpurile muncitorilor. Minerii și familiile lor suferă de simptome grave: tremurături, declin neurologic, pierderea vederii și a auzului, întârzieri de dezvoltare la copii. Rosillo, al cărei nivel de mercur în sânge este de 12 ori mai mare decât limita normală, suferă de inflamație cerebrală, pierderea auzului la o ureche, depresie și tremurături.
Minerii adesea atribuie deteriorarea sănătății bătrâneții sau alcoolismului, ignorând legătura cu mercurul. Doctorul Díaz-Barriga avertizează că efectele otrăvirii s-ar putea manifesta abia după ani de zile. Oamenii de știință și ecologiștii sunt, de asemenea, îngrijorați că mercurul va provoca daune ireparabile Rezervației Biosferei Sierra Gorda — una dintre cele mai diverse zone protejate din Mexic, unde trăiesc specii pe cale de dispariție, cum ar fi jaguarul și ursul negru mexican. „Această regiune nu este doar poluată. Este otrăvită”, constată Díaz-Barriga.
Eforturile internaționale de oprire a mineritului și a comerțului cu mercur nu au făcut decât să intensifice criticile, deoarece au stimulat cererea de mercur mexican și i-au transformat pe mineri în ținte pentru crima organizată. După închiderea celor mai mari mine de mercur din lume, Mexicul a devenit principala sursă. Mexicul, care a semnat în 2017 o convenție ONU de interzicere a mineritului și exportului de mercur, s-a confruntat cu faptul că minerii locali nu au primit ajutorul promis pentru a trece la alte activități.
Pe fondul instabilității economice, minerii se tem că „febra mercurului” va atrage și mai mult atenția grupurilor criminale, care deja pătrund în regiunea Queretaro. „Este ușor pentru guvernul mexican să spună: ‘Vom închide mina și ne vom spăla pe mâini’”, spune Flores. „Atunci va veni crima organizată, pentru că atunci va fi piața neagră”
