În câteva cuvinte
Țările europene încearcă să sprijine diplomația după schimbul de lovituri dintre SUA și Iran. UE este îngrijorată de posibilitatea escaladării conflictului. Europa îndeamnă Iranul la negocieri cu SUA, în timp ce Teheranul caută sprijin de la Rusia.
Națiunile europene au lucrat luni pentru a menține eforturile diplomatice, în timp ce Iranul și SUA au făcut schimb de lovituri în urma atacului asupra programului nuclear al Iranului. Apelurile către Teheran de a intra în discuții cu Washingtonul par să fi rămas fără răspuns, deoarece Iranul a căutat sprijin de la aliatul său Rusia.
Criza a fost capul de afiș al agendei pentru miniștrii de externe ai Uniunii Europene reuniți la Bruxelles, unde diplomații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialul unor represalii iraniene care ar putea declanșa un război mai larg și instabilitate economică globală.
„Îngrijorările legate de represalii și de escaladarea acestui război sunt enorme”, a declarat șefa politicii externe a blocului, Kaja Kallas.
Kallas a adăugat că orice încercare a Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz, o rută cheie pentru navigația mondială, ar fi „extrem de periculoasă și nu ar fi bună pentru nimeni”.
„Trei mari” națiuni europene (Marea Britanie, Franța și Germania), alături de UE, au condus eforturile de a găsi o soluție diplomatică, având o întâlnire tensionată de șapte ore la Geneva vineri cu ministrul de externe iranian Abbas Araghchi. La o zi după ce acele discuții s-au încheiat cu o promisiune vagă de a „ne mai întâlni în viitor”, bombardierele americane au lovit trei situri nucleare și militare iraniene.
Nu sunt planificate în prezent alte discuții ale „celor trei mari” cu Iranul, a declarat un oficial diplomatic european sub rezerva anonimatului pentru a discuta negocierile.
Cu toate acestea, ministrul de externe al Marii Britanii, David Lammy, a îndemnat Iranul să se întâlnească din nou cu „cei trei mari” și să deschidă negocieri cu Statele Unite. Discuțiile planificate între SUA și Iran în Oman au fost anulate după ce Israelul a început să atace instalațiile nucleare ale Iranului pe 13 iunie. De atunci, Iranul a exclus negocierile cât timp este atacat.
„Părăsiți această cale, calmați lucrurile și negociați cu Statele Unite imediat și serios”, a spus Lammy, care a vorbit duminică atât cu Araghchi, cât și cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio.
Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a declarat că Europa are un rol de jucat, dar că „o precondiție reală pentru o soluționare a conflictului este ca Iranul să fie gata să negocieze direct cu SUA”.
Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat reporterilor la Bruxelles că propune o întâlnire între Statele Unite și Iran la Roma.
Cu toate acestea, luni, Iranul s-a adresat Moscovei, când Araghchi s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin la Kremlin. Putin a condamnat „agresiunea neprovocată” a Statelor Unite împotriva Iranului și a declarat că Rusia va ajuta poporul iranian.
Putin a spus că vede vizita ca o șansă de a explora „cum putem ieși din situația actuală”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia s-a oferit să medieze.
Eforturile diplomatice europene au fost complicate de lipsa de informații prealabile despre mișcările administrației Trump. Unele țări nu au avut nicio notificare prealabilă a atacurilor. Marea Britanie a fost notificată, dar doar cu puțin timp înainte ca bombele să cadă.
Un alt obstacol a fost postarea lui Trump pe rețelele sociale duminică seara, în care a speculat despre potențialul unei „schimbări de regim” în Iran, în ciuda insistențelor oficialilor americani că Washingtonul nu urmărește să schimbe guvernul de la Teheran.
Ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a subliniat luni că „respingem orice încercare de a organiza o schimbare de regim prin forță”.
„Ar fi iluzoriu și periculos să credem că o astfel de schimbare poate fi provocată prin forță și bombe”, a spus el.
Iranul insistă că programul său nuclear este doar în scopuri pașnice, iar agențiile de informații americane au evaluat că Teheranul nu urmărește în mod activ o bombă. Cu toate acestea, Trump și liderii israelieni au susținut că Iranul ar putea asambla rapid o armă nucleară, ceea ce îl face o amenințare iminentă.
Loviturile SUA au stârnit emoții amestecate în capitalele europene. Pe fondul alarmării cu privire la potențialul unui război mai larg și a apelurilor la dezescaladare, unii aliați americani și-au exprimat ușurarea că programul nuclear al Iranului a fost încetinit.
„Nu ne putem preface că prevenirea obținerii de către Iran a armelor nucleare nu este un lucru bun pentru această țară. Dar prioritizăm diplomația ca cale de urmat”, a declarat Tom Wells, un purtător de cuvânt al liderului britanic Starmer. „Prioritatea prim-ministrului este readucerea părților la masa negocierilor pentru a ajunge la o soluționare de durată”.
Cancelarul german Friedrich Merz, a cărui țară este un aliat deosebit de ferm al Israelului, a declarat că nu vede „niciun motiv să critice ceea ce Israelul a început acum o săptămână și niciun motiv să critice ceea ce America a făcut weekendul trecut”.
El a recunoscut că „nu este lipsit de risc, dar a lăsa lucrurile așa cum erau nici nu era o opțiune”.
Merz a spus că este „oarecum optimist” că conflictul nu se va extinde. El a menționat că răspunsul Iranului până acum a fost mult sub „ceea ce ne temeam” și că aliații regionali ai Iranului au arătat o reacție „relativ mică” până acum.
Dar a avertizat că „nu trebuie neapărat să rămână așa”.
