La Belém, Brazilia, negocierile climatice ale ONU, cunoscute sub numele de COP30, intră într-o nouă fază, odată cu începerea celei de-a doua și ultime săptămâni a conferinței. Negociatorii profesioniști fac loc miniștrilor guvernamentali de rang înalt, care vor prelua conducerea pentru a lua decizii politice mai dificile.

Conferința, ce are loc la marginea Amazonului brazilian, se reia după o zi de pauză, cu sosirea miniștrilor de externe și a altor oficiali, care sunt programați să ia cuvântul. Aceștia vor negocia cu o putere și o marjă de manevră mult mai mari decât cei care au condus discuțiile până acum.

„Aduce o dimensiune complet diferită la masa negocierilor”, a declarat David Waskow, directorul inițiativei internaționale privind clima la World Resources Institute.

Presiunea este sporită și de faptul că, duminică seara, președinția braziliană a discuțiilor a emis un rezumat de cinci pagini privind modul de abordare a problemelor spinoase, cum ar fi:

• Solicitarea națiunilor de a face mai mult în noile lor planuri de reducere a emisiilor.
• Gestionarea disputelor și barierelor comerciale legate de climă.
• Necesitatea ajutorului financiar pentru țările sărace.

Documentul a prezentat o serie de opțiuni pentru negociatori, din care aceștia pot alege sau modifica în privința problemelor controversate aduse în discuție de unele națiuni, chiar dacă acestea nu făceau parte din agenda inițială sau din planurile președinției COP30. Acestea includ opțiuni de creare a unor „foi de parcurs” detaliate pentru a transforma obiectivele ambițioase în acțiuni concrete. Un astfel de model este deja utilizat pentru a consolida obiectivul de 300 de miliarde de dolari anual, stabilit anul trecut, pentru ca națiunile bogate să ofere ajutor financiar climatic celor sărace.

Mai multe națiuni — în special micile state insulare pentru care creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare existențială — au cerut ca discuțiile să abordeze inadecvarea planurilor de reducere a emisiilor, depuse de 116 națiuni până acum în acest an. Colectiv, aceste planuri sunt departe de a reduce gazele cu efect de seră suficient pentru a preveni o încălzire de 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) de la anii 1800, care este obiectivul adoptat la nivel mondial în Acordul de la Paris din 2015.

Această problemă ar putea fi combinată cu un apel pentru un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili — cărbune, petrol și gaze naturale — care sunt principala cauză a schimbărilor climatice. O astfel de eliminare a fost convenită după multe dezbateri la discuțiile climatice ale ONU acum doi ani, dar anul trecut s-a făcut puțin în această privință. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a ridicat această problemă la începutul acestei luni și a dat impuls apelului pentru o nouă foaie de parcurs.

„Lupta este în toi”, a declarat Andreas Sieber, director asociat de politici la grupul de advocacy 350.org. „Textul președinției conturează în sfârșit rezultatele ambițioase ale COP30: o cale pentru a reduce decalajul de decarbonizare, ancorată într-o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili și un pachet credibil de finanțare climatică.”