În câteva cuvinte
Cea mai înaltă instanță din Franța decide dacă fostul lider sirian Bashar al-Assad poate fi lipsit de imunitatea de șef de stat. O astfel de decizie ar putea crea un precedent pentru judecarea altor lideri mondiali acuzați de atrocități și ar deschide calea pentru un proces în absență împotriva lui Assad pentru utilizarea armelor chimice.
Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță judiciară din Franța, urmează să decidă vineri dacă poate ridica imunitatea de șef de stat a lui Bashar al-Assad, fostul lider al Siriei, aflat în prezent în exil în Rusia. Decizia se bazează pe dovezile copleșitoare privind brutalitatea acuzațiilor aduse împotriva sa, colectate de activiști sirieni și procurori europeni.
Dacă judecătorii vor ridica imunitatea lui Assad, acest lucru ar putea deschide calea pentru un proces în absență legat de utilizarea armelor chimice și ar stabili un precedent care să permită urmărirea penală a altor lideri guvernamentali implicați în atrocități, susțin activiștii pentru drepturile omului și avocații. Assad nu a angajat avocați pentru aceste acuzații și a negat că s-ar afla în spatele atacurilor chimice.
O decizie care ar putea deschide calea pentru procese în alte țări
O hotărâre împotriva lui Assad ar fi „o victorie uriașă pentru victime”, a declarat Mazen Darwish, președintele Centrului Sirian pentru Media, care a colectat dovezi ale crimelor de război. „Nu este vorba doar de sirieni, acest lucru va deschide ușa pentru victime din orice țară și va fi pentru prima dată când un judecător de instrucție național are dreptul să emită un mandat de arestare pentru un președinte în timpul mandatului său.”
Timp de peste 50 de ani, Siria a fost condusă de Hafez al-Assad și apoi de fiul său, Bashar. În timpul Primăverii Arabe din 2011, o rebeliune împotriva regimului lor tiranic a izbucnit în întreaga țară, declanșând un război civil brutal de 13 ani, care a ucis peste o jumătate de milion de oameni, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului. Milioane de alți oameni au fugit în Liban, Iordania, Turcia și Europa.
Ridicarea imunității lui Assad ar putea stabili un „precedent semnificativ” care „ar putea pregăti terenul pentru alte cazuri în jurisdicții naționale care anulează imunitățile”, a declarat Mariana Pena, avocat specializat în drepturile omului la Open Society Justice Initiative, care a contribuit la aducerea cazului în instanță.
Acuzații de bombardamente, tortură și atacuri cu gaze
Opoziția a respins acuzațiile regimului, susținând că forțele lui Assad erau singura parte din războiul civil care deținea gaz sarin. Ca urmare, Statele Unite au amenințat cu represalii militare, dar Washingtonul a ajuns la un acord cu Moscova pentru ca Assad să renunțe la stocul său de arme chimice.
Assad a supraviețuit încă un deceniu, ajutat militar de Rusia și de grupări sprijinite de Iran. Activiștii și grupurile pentru drepturile omului îl acuză de folosirea bombelor-butoi, tortură și masacre pentru a-și zdrobi oponenții. Însă, la sfârșitul anului 2024, un asalt surpriză al rebelilor a cucerit Alepul și apoi Damascul, forțându-l pe dictator să fugă în Rusia pe 8 decembrie 2024. Deși activiștii intenționează să preseze Interpolul și Rusia pentru a-l extrăda, ei știu că acest lucru este puțin probabil. Totuși, un mandat de arestare emis de Franța ar putea pune bazele unui proces în absență sau a unei posibile arestări dacă acesta călătorește în afara Rusiei.
Imunitatea șefului de stat, un subiect „aproape tabu”
Conform dreptului internațional, Assad era relativ în siguranță. Șefii de stat nu puteau fi urmăriți penal pentru acțiunile întreprinse în timpul mandatului lor, o regulă concepută pentru a facilita dialogul atunci când liderii trebuiau să călătorească. Jeanne Sulzer, o avocată franceză care a co-condus cazul împotriva lui Assad, a spus că acest tip de imunitate este „aproape un tabu”.
Cu toate acestea, această protecție a fost erodată de-a lungul anilor de hotărâri judecătorești care au considerat că brutalitatea unor lideri precum Augusto Pinochet în Chile, Charles Taylor în Liberia și Slobodan Milošević în Iugoslavia a justificat o restructurare a fundamentelor juridice mondiale, a explicat James Goldston, director executiv al Open Society Justice Initiative.
