În câteva cuvinte
Alegerea numelui de către un nou Papă este o decizie importantă, plină de simbolism și tradiție. Numele reflectă adesea influențe istorice, sfinți sau predecesori importanți, indicând direcția viitorului pontificat. Această tradiție datează din secolul al VI-lea.
După ce acceptă poziția, noul Papă are de luat o decizie importantă: cum se va numi?
\n
Alegerea numelui Papei oferă unul dintre primele semnale privind direcția pe care o va urma pontificatul său. Nu există reguli stricte, deși Papii tind să se raporteze la istorie și să selecteze un nume cu semnificație personală.
\n
Adesea, ei onorează un sfânt sau un Papă anterior pe care îl admiră, sau aleg un nume important pentru familia lor.
\n
Francisc a fost primul Papă care l-a onorat pe Sfântul Francisc de Assisi, a cărui devoțiune față de umilință și grija pentru săraci au devenit principii centrale ale pontificatului său. Ioan Paul al II-lea și-a ales numele în omagiul predecesorului său, Ioan Paul I, care a murit după doar 33 de zile în funcție.
\n
Tradiția selectării unui nume datează din anul 533, când un preot pe nume Mercurius – ca zeul roman Mercur – a fost ales Papă. Anterior, Papii erau cunoscuți după numele lor de botez, dar numele Mercurius a fost cel mai probabil considerat prea păgân, așa că a devenit Ioan al II-lea.
\n
Alegerea numelui unui alt Papă poate fi un semn al intenției noului pontif de a continua prioritățile predecesorului său cu același nume. De exemplu, un Ioan Paul al III-lea s-ar putea concentra pe disciplina doctrinară și justiția socială, în timp ce un Pius al XIII-lea ar putea adera mai strict la tradiție. Un Ioan al XXIV-lea ar fi cel mai probabil văzut ca un reformator.
\n
Numele noului Papă va fi anunțat în latină de la balconul papal al Bazilicii Sfântul Petru din Vatican de către cardinalul diacon senior. Anunțul se face la scurt timp după ce acesta declară "Habemus papam", adică "Avem un Papă".
