Nouhoun Sidibè a fost un păstor, la fel ca tatăl și bunicul său, și se mândrea cu identitatea sa de pastoralist. Asta până în ziua din 2020, când bărbați înarmați au năvălit în casa sa din nord și i-au confiscat tot șeptelul.

În câteva minute, în acea zi, tatăl a patru copii a pierdut totul. Următorii trei ani, el a rătăcit din oraș în oraș, căutând locuri de muncă în națiunea vest-africană fără ieșire la mare, care se confruntă cu atacuri tot mai numeroase din partea grupurilor armate, unii dintre luptători fiind legați de al-Qaida. Nu a avut noroc și a decis să încerce să ajungă în Coasta de Fildeș, o țară vecină, în 2023.

"Mă simt foarte, foarte pierdut. Eram un șef, iar acum am venit aici și lucrez pentru altcineva", declarat Sidibè, în vârstă de 49 de ani, într-un staul dintr-o zonă mlăștinoasă de la periferia Abidjanului, capitala Coastei de Fildeș. El și alți migranți trăiesc într-un spațiu înghesuit, fără baie sau bucătărie.

Sahelul, o vastă întindere semiaridă la sud de deșertul Sahara, a trimis mii de păstori în zone mai sigure de la periferia Abidjanului, unde se luptă să se adapteze la viața de oraș, cu costuri în creștere și șomaj galopant. Sidibè se descurcă acum ajutând vânzătorii de vite să-și vaccineze turmele.

El a spus că orașul era singura sa opțiune: "Nu poți ține animale aici, dar din moment ce nu mai aveam niciunul, nu mă oprea nimic să vin".

Asta s-ar putea schimba. Luna aceasta, Coasta de Fildeș a declarat că își întărește securitatea de-a lungul granițelor sale nordice, după ce a observat "mai multe fluxuri neobișnuite de refugiați din Mali".

DEZLIPIT DE IDENTITATE

Țările din Sahel luptă împotriva grupurilor armate de ani de zile, începând cu tulburările din nordul Maliului în 2012, care s-au răspândit în Burkina Faso și Niger.

Lupta remodelează Africa de Vest, cu o creștere a migrației către țările de coastă precum Coasta de Fildeș. Experții spun că grupurile armate vizează păstorii și le confiscă șeptelul din diverse motive, inclusiv pentru a-și finanța operațiunile și a exercita controlul asupra comunităților. Păstoritul este o ocupație majoră în Sahel, unde schimbările climatice creează, de asemenea, tensiuni cu fermierii aflați în dificultate – un alt motor al migrației.

Coasta de Fildeș, cu statutul său de centru regional și creșterea economică constantă, a fost de mult timp o destinație pentru migranți. Dar migrația a crescut în ultimii ani, după ce juntele militare au preluat puterea în Mali, Burkina Faso și Niger și au început lupta împotriva grupurilor armate.

Între ianuarie și martie anul acesta, peste 72.000 de persoane au fugit de violența din Burkina Faso și Mali către Coasta de Fildeș, conform datelor UNICEF. Acest număr este mai mare decât cele 54.000 înregistrate de Organizația Internațională pentru Migrație între aprilie 2021 și martie 2024.

Păstorii nomazi sunt printre cei mai vulnerabili oameni care fug. Ei sunt adesea etnici Fulani, musulmani care s-au confruntat cu acuzații de simpatie sau de recrutare de către grupurile armate. Mulți resping aceste afirmații și subliniază că sunt, de asemenea, vizați de luptători.

"Nu există Fulani fără vitele sale, aceasta este identitatea sa", a declarat Amadou Sonde, secretarul general al Federației Asociațiilor Fulani Burkinabè din Coasta de Fildeș.

Sonde a declarat că a primit mii de oameni din Burkina Faso și Mali și i-a ajutat să găsească locuri de muncă, o responsabilitate care a crescut dramatic în ultimii ani. Locurile de muncă includ șoferi, asistenți de magazin și muncitori în fabrici, adesea la o distanță considerabilă de viața pastorală. Puțini au terminat școala.

"Cu insecuritatea legată de șeptel și tensiunile dintre fermieri și păstori, a existat o tendință printre proprietarii de șeptel Fulani de a trece la achiziționarea de terenuri, imobiliare sau magazine", a declarat Yao Kouamé, profesor cercetător în sociologie la Universitatea Bouakè din Coasta de Fildeș.

CRIZA ESTE DEPARTE DE A FI ÎNCHEIATĂ

Tanané Ibrahim a fugit din satul său din Burkina Faso după ce militanți înarmați i-au luat turma de oi și vite acum trei ani. El nu intenționează să se întoarcă.

"Care este rostul? Toată populația a plecat în oraș. Satul este pustiu", a spus bărbatul de 42 de ani. "Militanții nici măcar găinile nu le-au lăsat".

Era înconjurat de alți migranți în zona mlăștinoasă din afara Abidjanului, unde îngrijeau turmele altor oameni. S-au adunat în timp ce el pregătea ceai în mici căni de tablă pe o sobă cu cărbuni.

Experții spun că conflictul din Sahel se agravează și nu există șanse ca migranții să se întoarcă acasă curând.

"Juntele militare din statele centrale ale Sahelului sunt din ce în ce mai copleșite de atacurile din partea mai multor grupuri armate. Criza este departe de a fi încheiată", a declarat Oluwole Ojewale, expert în conflicte din Senegal la Institutul de Studii de Securitate.

La fel ca Sidibè, Ibrahim a spus că se luptă să se adapteze la viața de oraș și să învețe noi abilități pentru a supraviețui. A vorbit cu nostalgie despre trecutul său nomad.

"Era libertate totală. Ești cu animalele tale, te poți odihni", a spus el. "În oraș, totul este nebunește de scump. Trebuie să muncești din greu pentru a fi plătit, iar când plătești pentru ceea ce ai nevoie să trăiești, nu-ți mai rămâne nimic, așa că trebuie să te întorci la muncă".