În câteva cuvinte
O profesoară renumită de la Universitatea Columbia, specialistă în studiul genocidului, amenință cu demisia după ce instituția a adoptat o nouă definiție a antisemitismului. Ea susține că această măsură, care asimilează anumite critici la adresa Israelului cu discursul instigator la ură, face imposibilă o dezbatere academică liberă și deschisă. Scandalul evidențiază tensiunea crescândă dintre lupta împotriva antisemitismului și protejarea libertății de exprimare în campusurile universitare.
O controversă majoră a izbucnit la Universitatea Columbia, unde Marianne Hirsch, o renumită specialistă în studiul genocidului, ia în considerare părăsirea catedrei din cauza adoptării de către universitate a unei noi definiții a antisemitismului. Hirsch se teme că această politică va înăbuși libertatea academică și va împiedica discuțiile critice despre Israel.
Timp de decenii, Hirsch, fiica a doi supraviețuitori ai Holocaustului, a folosit cartea filosoafei Hannah Arendt, „Eichmann la Ierusalim: Un raport despre banalitatea răului”, pentru a stimula dezbateri despre Holocaust. Acum, ea se teme că simpla menționare a acestui text fundamental, care conține critici la adresa fondării Israelului, ar putea atrage sancțiuni disciplinare.
„O universitate care tratează critica la adresa Israelului drept antisemitism și amenință cu sancțiuni nu mai este un loc al cercetării deschise”, a declarat Hirsch. „Nu văd cum aș putea preda despre genocid într-un astfel de mediu.”
Noua politică a universității se bazează pe definiția antisemitismului promovată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). Această definiție include 11 exemple de comportament antisemit, printre care aplicarea de „standarde duble” Israelului, compararea politicilor sale cu cele naziste sau descrierea existenței sale ca fiind un „proiect rasist”.
Columbia a adoptat această definiție în urma presiunilor din partea administrației Trump, care a amenințat cu tăierea fondurilor federale. Deși susținătorii afirmă că măsura este necesară pentru a combate formele moderne de ură împotriva evreilor, criticii, inclusiv grupuri pentru libertăți civile, avertizează că aceasta va suprima discursul pro-palestinian.
Kenneth Stern, cel care a redactat inițial definiția IHRA în urmă cu două decenii ca un cadru educațional, a criticat vehement ceea ce el numește „înarmarea” acesteia împotriva activiștilor. „Când este folosită în acest context, de fapt, dăunează capacității noastre de a gândi despre antisemitism”, a spus Stern, adăugând că a avertizat conducerea Columbiei cu privire la aceste riscuri.
În schimb, Kenneth Marcus, președintele Centrului Louis D. Brandeis pentru Drepturile Omului, a salutat decizia universității ca fiind un pas necesar pentru a proteja studenții evrei de hărțuire. „Faptul că unii profesori de la Columbia vor simți că nu pot continua să predea sub noul regim... poate fi trist pentru ei personal, dar s-ar putea să nu fie atât de rău pentru studenții de la Universitatea Columbia”, a comentat el.
În ciuda presiunilor, Hirsch se declară hotărâtă să-și continue munca, inclusiv să discute cu studenții despre ceea ce ea descrie drept „epurarea etnică și genocidul în curs de desfășurare” din Gaza. „Dacă acest lucru devine imposibil în interiorul Columbiei”, a concluzionat ea, „îmi voi continua munca în afara porților universității.”
