Ce se întâmplă după moartea unui Papă: Istoric recent

 
Ce se întâmplă după moartea unui Papă: Istoric recent

În câteva cuvinte

Articolul prezintă evenimentele care se succed după moartea unui papă, de la confirmarea decesului și perioada de doliu, până la alegerea unui nou papă prin conclav. Procesul este detaliat, bazându-se pe experiența recentă a decesului Papei Ioan Paul al II-lea și pe tradițiile Vaticanului.


Întrucât Papa Francisc este încă în viață, acest articol examinează evenimentele care au loc după moartea unui papă, bazându-se pe istoricul recent.

Ultima dată când un papă a murit în timpul mandatului său a fost Papa Ioan Paul al II-lea în 2005. Iată ce s-a întâmplat în zilele și săptămânile care au urmat.

Moartea Papei declanșează o serie de evenimente, de la o perioadă de doliu până la procesul de selectare a succesorului său.

Vaticanul are un set complex de reguli care guvernează tranziția papală, un proces pe care lumea nu îl urmărește foarte des. Papa Francisc a fost ales în martie 2013, la câteva săptămâni după ce Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, invocând vârsta înaintată și forța diminuată. A murit la vârsta de 95 de ani în decembrie 2022.

Ultimul papă care a murit în funcție a fost Papa Ioan Paul al II-lea.

A murit în aprilie 2005, la vârsta de 84 de ani, după 26 de ani de pontificat. Iată ce s-a întâmplat după:

  1. Confirmarea decesului Papei: Decesul Papei trebuie verificat imediat și comunicat părților relevante. Prefectul Casei Papale anunță camerlengoul (în 2025, Cardinalul Kevin Farrell), care trebuie să verifice decesul în prezența maestrului de ceremonii papal, a prelaților clerici ai Camerei Apostolice și a secretarului Camerei Apostolice, care întocmește un certificat de deces.
  2. Sigilarea apartamentelor papale: Camerlengoul sigilează apartamentul Papei. În trecut, exista îngrijorarea cu privire la jafuri, dar papii moderni sunt mai preocupați ca documentele lor private să nu ajungă pe mâini greșite. Camerlengoul distruge inelul și sigiliul pescarului Papei (în mod tradițional, cu un ciocan special) pentru a simboliza sfârșitul domniei sale și a preveni utilizarea abuzivă.
  3. Perioada de doliu de nouă zile: Decesul unui papă este urmat de o perioadă de doliu de nouă zile, numită novemdiales. Cardinalii se ocupă de slujbele funerare care vor fi oficiate în această perioadă. Tot acum, corpul Papei este depus. Aproximativ 1 milion de persoane au vizitat corpul Papei Ioan Paul al II-lea, depus inițial în Palatul Apostolic pentru personal, apoi în Bazilica Sf. Petru pentru public, timp de câteva zile înainte de funeraliile sale din 8 aprilie. Data funeraliilor și a înmormântării este stabilită de Colegiul Cardinalilor, dar constituția apostolică prevede că acestea trebuie să aibă loc între a patra și a șasea zi după deces, cu excepția unor motive speciale.
  4. Înmormântarea are loc în patru-cinci zile: Camerlengoul este responsabil de organizarea funeraliilor în conformitate cu instrucțiunile lăsate de Papă. Funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea au avut loc la șase zile după moartea sa, în Piața Sfântul Petru. Ceremonia de trei ore a fost condusă de decanul Sacrului Colegiu al Cardinalilor, Cardinalul Joseph Ratzinger, cu ajutorul a aproximativ 164 de cardinali. Aproximativ 2 milioane de oameni au urmărit online, iar lista lungă de demnitari care au participat personal a inclus patru regi, cinci regine și cel puțin 70 de președinți și prim-miniștri. Papa Ioan Paul al II-lea a fost înmormântat imediat după aceea în cripta Bazilicii Sf. Petru din Vatican. Papa Francisc a scris în autobiografia sa că are în vedere un alt loc de odihnă final.
  5. Conclavul alege următorul Papă: Camerlengoul este șeful interimar al Vaticanului până când este ales următorul Papă și organizează procesul electoral, numit conclav. Toți cardinalii sub 80 de ani la momentul decesului Papei au dreptul de a vota pentru următorul Papă – 115 dintre ei au votat în 2005. Procesul implică mai multe runde de votare pe parcursul mai multor zile. Conclavul începe în mod tradițional la 15 până la 20 de zile după moartea Papei (Colegiul Cardinalilor stabilește data și ora). Toate conclavurile din anii 1900 au durat mai puțin de patru zile – ultimul conclav care a durat mai mult de cinci zile a fost în 1831 și a durat 54 de zile. Alegerile au loc în Capela Sixtină și sunt complet secrete. Dar publicul poate urmări coșul de fum pentru indicii – fumul negru înseamnă că cardinalii vor trebui să voteze din nou; fumul alb înseamnă că a fost ales un nou Papă.

După vot, candidatului câștigător i se pun două întrebări: Acceptă alegerea sa și ce nume va alege? Apoi sunt completate documentele oficiale, noului Papă i se potrivește veșmântul papal – de obicei există trei seturi de veșminte pregătite – și vestea este anunțată publicului. Cardinalul diacon principal apare la balconul deasupra Pieței Sfântul Petru și anunță „Habemus Papam!” – „Avem Papă!”.

Read in other languages

Про автора

Ioana este un jurnalist specializat în educație și știință în SUA. Articolele ei se remarcă prin analiza profundă a sistemului educațional american, cercetării științifice și inovațiilor. Ea ia adesea interviuri oamenilor de știință și educatorilor cunoscuți, dezvăluind ideile și realizările lor.