
În câteva cuvinte
În mai 2018, președintele Donald Trump a decis retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul. Această decizie a fost rezultatul unei alegeri dificile între menținerea acordului și reimpunerea sancțiunilor dure.
Președintele Donald Trump s-a confruntat cu o decizie crucială privind acordul nuclear multilateral cu Iranul, cunoscut oficial sub denumirea de Planul Comun Cuprinzător de Acțiune (JCPOA). Semnat în 2015, acordul urmărea să limiteze programul nuclear al Iranului în schimbul relaxării sancțiunilor. Cu toate acestea, Trump a criticat în mod constant acordul, numindu-l "cel mai prost acord din istorie".
Pe măsură ce se apropiau termenele limită pentru renunțarea la sancțiunile americane legate de activitățile nucleare ale Iranului, Trump s-a confruntat cu o alegere dificilă: să mențină acordul în ciuda rezervelor sale profunde, sau să retragă Statele Unite și să reimpună sancțiuni stricte. Susținătorii menținerii acordului au argumentat că acesta era cel mai eficient mijloc de a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare și că retragerea ar înstrăina aliații europeni cheie (Marea Britanie, Franța și Germania) care rămăseseră angajați în JCPOA. De asemenea, au avertizat că o ieșire ar putea încuraja facțiunea conservatoare iraniană și ar putea duce la o instabilitate regională crescută în Orientul Mijlociu.
Oponenții, inclusiv mulți din administrația Trump și parlamentari republicani, au susținut că acordul nu a mers suficient de departe în restricționarea activităților nucleare ale Iranului, în special a programului său de rachete balistice, și nu a abordat acțiunile sale destabilizatoare din Orientul Mijlociu. Ei au considerat că noile sancțiuni și o politică de "presiune maximă" erau necesare pentru a forța Iranul să revină la masa negocierilor pentru un acord mai bun, mai cuprinzător.
În cele din urmă, în mai 2018, președintele Trump a anunțat retragerea Statelor Unite din JCPOA și reimpunerea imediată a sancțiunilor americane legate de domeniul nuclear împotriva Iranului. Această decizie a fracturat consensul internațional privind acordul și a escaladat semnificativ tensiunile dintre Washington și Teheran, precum și între SUA și partenerii săi europeni. Alegerea a reflectat o schimbare fundamentală în politica externă a SUA față de Iran, prioritizând presiunea unilaterală în detrimentul diplomației multilaterale bazate pe acordul existent.