Siria a declarat că a aderat la coaliția globală împotriva grupării Stat Islamic (ISIS) în timpul vizitei istorice a președintelui Ahmad al-Sharaa la Washington. Cu toate acestea, țara nu face parte din misiunea militară condusă de SUA, care luptă împotriva grupării extremiste.

Președintele al-Sharaa s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump și a anunțat "dorința, intențiile și pregătirea" țării sale de a se alătura celor 89 de țări care alcătuiesc coaliția angajată în combaterea ISIS. Ministrul sirian al Informațiilor, Hamza al-Mustafa, a confirmat că nu există încă un acord semnat.

"Coaliția politică este diferită de Operațiunea Inherent Resolve, care este o cameră de operațiuni militare", a explicat al-Mustafa, referindu-se la misiunea militară condusă de SUA împotriva ISIS în Irak și Siria, care a colaborat de ani de zile cu forțele de securitate irakiene și cu Forțele Democratice Siriene, conduse de kurzi, în nord-estul Siriei.

Relațiile diplomatice dintre SUA și Siria au fost absente sub fostul președinte Bashar al-Assad, dar s-au îmbunătățit după căderea regimului Assad anul trecut, în urma unei ofensive a rebelilor conduse de al-Sharaa, fostul comandant al unei grupări insurgente islamiste.

"Există în prezent o coordonare între Statele Unite ale Americii și guvernul sirian, în unele cazuri, în privința operațiunilor anti-ISIS", a adăugat Mustafa. "Dar Siria nu face parte din Operațiunea Inherent Resolve care desfășoară operațiunile acestei coaliții."

Statele Unite nu au anunțat public intrarea Siriei în coaliție. Un oficial înalt al administrației americane, sub rezerva anonimatului, a confirmat după întâlnirea lui al-Sharaa cu Trump că Siria a confirmat oficial aderarea la coaliția globală.

Deși gruparea Stat Islamic a pierdut controlul asupra tuturor teritoriilor pe care le deținea în Siria și Irak cu ani în urmă, celule ale grupării extremiste au continuat să efectueze atacuri în ambele țări și în străinătate. Comandamentul Central al SUA raportează 311 atacuri ISIS în Siria și 64 în Irak până în prezent anul acesta, în scădere față de 878 în Siria și 160 în Irak în 2024.

Vizita lui al-Sharaa a fost prima la Casa Albă a unui șef de stat sirian de când țara din Orientul Mijlociu și-a obținut independența față de Franța în 1946.

Pe lângă aderarea la coaliție, al-Sharaa a folosit vizita pentru a solicita o abrogare permanentă a sancțiunilor impuse Siriei pentru acuzații extinse de abuzuri ale drepturilor omului comise de guvernul și forțele de securitate ale lui Assad. Deși sancțiunile Legii Caesar sunt în prezent suspendate de Trump — o suspendare care a fost reînnoită luni pentru încă șase luni — o abrogare permanentă ar necesita acțiunea Congresului.

Un alt subiect pe agendă au fost discuțiile în curs dintre Israel și Siria. Israelul l-a privit pe al-Sharaa cu prudență. De la căderea lui Assad, forțele israeliene au confiscat o zonă-tampon anterior patrulată de ONU în sudul Siriei, înființată în conformitate cu un acord de dezangajare din 1974, au lansat sute de lovituri aeriene asupra siturilor militare siriene și au insistat pentru o zonă demilitarizată la sud de Damasc. Cele două țări, care nu au relații diplomatice, au negociat un potențial acord de securitate.

Al-Mustafa a declarat că negocierile sunt în curs, dar "nimic nou în privința posibilității de a ajunge la un acord de securitate." O normalizare completă a relațiilor diplomatice ca parte a unei serii de acorduri mediate de SUA, cunoscute sub numele de Acordurile Abraham, nu este pe masă, a spus el, o poziție declarată anterior de al-Sharaa.

"Nu suntem în poziția de a discuta acum despre Acordurile Abraham, deoarece Israelul ocupă o parte a țării noastre", a afirmat al-Mustafa. Înainte de a discuta despre normalizarea relațiilor, a spus el, cele două țări trebuie să revină la acordul din 1974 sau să ajungă la un alt acord care "include retragerea Israelului de pe tot teritoriul ocupat după 8 decembrie", când a căzut guvernul lui Assad.