Miniștrii Uniunii Europene s-au reunit marți la Bruxelles pentru a stabili noi obiective climatice, în încercarea de a consolida poziția de negociere a blocului în cadrul discuțiilor ONU privind clima din Brazilia.

Întâlnirea miniștrilor din cele 27 de state membre vizează alinierea țintelor naționale de emisii pentru a avea o poziție mai puternică la Conferința Părților (COP30). Ministrul spaniol pentru climă, Sara Aagesen, a subliniat importanța momentului: „Trebuie să arătăm lumii că suntem lideri în combaterea schimbărilor climatice. Trebuie să oferim semnale adecvate investitorilor. Astăzi este ziua.”

Un proiect de propunere, consultat de Associated Press, pledează pentru relaxarea reglementărilor climatice de bază, acordând prioritate securității economice și energetice. Documentul propune permiterea țărilor să facă schimb de emisii între sectoare economice interne, cum ar fi producția și agricultura, și să mărească alocările pentru achiziționarea de credite de carbon în afara blocului.

Conducerea de lungă durată a UE în acțiunile climatice este sub presiune internă și internațională. Evenimentele meteorologice extreme, precum incendiile de vegetație, valurile de căldură și inundațiile, intensifică apelurile la acțiuni climatice mai decisive. Cu toate acestea, evenimentele geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina și relațiile tensionate cu SUA, cresc presiunea politică și economică asupra politicilor de mediu.

O relaxare recentă a legii privind defrișările a stârnit îngrijorări în rândul ecologiștilor, care au văzut în aceasta un semnal al scăderii priorității „Pactului Verde” al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, von der Leyen a reafirmat angajamentul UE față de obiectivele climatice, declarând intenția de a reduce emisiile cu 90% până în 2040 și legând investițiile climatice de problemele de suveranitate și apărare.

Multe guverne din UE au înclinat spre dreapta de la Acordul de la Paris, considerând reglementările climatice ca un impediment pentru creșterea economică. În același timp, crește conștientizarea necesității de a dezvolta surse proprii de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de importuri.

Comisarul UE pentru climă, Wopke Hoekstra, a subliniat necesitatea de „a combina acțiunile climatice cu competitivitatea, inteligența industrială și independența”. El a subliniat, de asemenea, că succesul negocierilor depinde de acțiunile coordonate ale tuturor celor 27 de state membre.

Retragerea SUA din Acordul de la Paris a provocat îngrijorare în Europa, a cărei politică climatică a fost în mare parte modelată în parteneriat cu administrațiile lui Barack Obama și Joe Biden. Acordul de la Paris vizează limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.

Angajamentul UE față de Acordul de la Paris a stimulat investițiile în energii regenerabile și vehicule electrice. Cu toate acestea, conform datelor ONU, concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă a atins niveluri record, agravând schimbările climatice și provocând fenomene meteorologice mai extreme.

Europa este una dintre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice, ritmul de încălzire fiind aici dublu față de media globală. Acest lucru duce la ploi și inundații mai intense, precum și la o scădere prognozată a precipitațiilor și la secete mai severe în sudul Europei.

Ministrul suedez pentru climă, Romina Pourmokhtari, a pledat pentru acțiuni decisive: „Astăzi este vorba despre nivelul ambiției și despre a rămâne ferm, nu doar vorbind frumos când este ușor, ci și acționând când devine dificil.”