Eurovision 2026: Patru țări se retrag din cauza participării Israelului, concursul muzical în criză

 
Eurovision 2026: Patru țări se retrag din cauza participării Israelului, concursul muzical în criză

În câteva cuvinte

Concursul muzical Eurovision se confruntă cu o criză majoră după ce Spania, Olanda, Irlanda și Slovenia au anunțat că nu vor participa în 2026, ca urmare a menținerii Israelului în competiție. Decizia a stârnit dezbateri aprinse privind politizarea evenimentului și viitorul acestuia.


Concursul Eurovision, menit să fie o celebrare a muzicii și unității, se confruntă cu cea mai mare criză din istoria sa de șapte decenii, după ce patru țări au anunțat retragerea din competiție din cauza participării Israelului, iar altele iau în considerare un boicot.

Spania, Țările de Jos, Irlanda și Slovenia au anunțat că nu vor participa la concursul din 2026 de la Viena, în luna mai, după ce organizatorii au refuzat să excludă Israelul din cauza acțiunilor sale. Islanda ia în considerare dacă să urmeze exemplul.

Aceste retrageri aruncă o umbră asupra viitorului a ceea ce ar trebui să fie o petrecere culturală de bună dispoziție, afectând fanii, radiodifuzorii și finanțele concursului. Expertul Eurovision Paul Jordan a declarat vineri că "este puțin probabil să asistăm la un exod în masă", dar că anul 2026 va fi "un an tensionat".

Un concurs divizat din cauza Israelului și a Gazei

Fondat în 1956, parțial pentru a ajuta la unirea unui continent devastat după cel de-Al Doilea Război Mondial, Eurovision opune artiști din zeci de țări pentru coroana muzicală a continentului.

Simbolurile și versurile vădit politice sunt interzise, dar tensiunile globale s-au impus adesea. Rusia, de exemplu, a fost exclusă în 2022. Tensiunile au crescut din nou după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, și campania ulterioară a Israelului în Gaza, care a lăsat peste 70.000 de morți. Ultimele două concursuri Eurovision au fost marcate de proteste pro-palestiniene atât în exterior, cât și în interior, forțând organizatorii să ia măsuri stricte.

Mai mulți artiști și țări au cerut excluderea Israelului, care a participat la Eurovision din 1973, fiind una dintre puținele țări non-europene care concurează.

Organizatorii au căutat un compromis

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), un grup de radiodifuzori publici din 56 de țări care organizează Eurovision, a încercat să atenueze preocupările, înăsprind regulile de votare ale concursului ca răspuns la acuzațiile că Israelul a manipulat votul public în favoarea concurentei sale Yuval Raphael. Ea a ocupat locul al doilea la concursul din acest an.

Adunarea generală a EBU a aprobat noile reguli joi, dar nu a supus la vot participarea Israelului. A declarat că "o mare majoritate a membrilor" a considerat că concursul "ar trebui să se desfășoare conform planului, cu măsurile de siguranță suplimentare în vigoare". Directorul Eurovision, Martin Green, a declarat televiziunii suedeze că întâlnirea a reafirmat "convingerea că Eurovision Song Contest nu ar trebui folosit ca teatru politic. Acesta trebuie să-și păstreze un anumit sens de neutralitate".

Unele țări s-au retras

Imediat după decizia EBU, radiodifuzorii RTVE din Spania, AVROTROS din Țările de Jos, RTÉ din Irlanda și RTVSLO din Slovenia au anunțat că se retrag. RTVE a declarat că situația din Gaza și "utilizarea concursului de către Israel în scopuri politice fac din ce în ce mai dificilă menținerea Eurovisionului ca eveniment cultural neutru". RTÉ a declarat că participarea a fost "inacceptabilă, având în vedere pierderile teribile de vieți omenești din Gaza". Radiodifuzorul islandez RUV, care recomandase interzicerea Israelului, a declarat că șefii săi se vor întâlni pentru a discuta dacă Islanda se va retrage și ea.

Radiodifuzorii altor țări, inclusiv NRK din Norvegia și BBC din Marea Britanie, au salutat decizia de a menține Israelul în competiție. "Susținem decizia colectivă luată de membrii EBU", a declarat BBC într-un comunicat. "Este vorba despre aplicarea regulilor EBU și despre a fi incluzivi". Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot a declarat că țara sa se opune unui boicot cultural al Israelului. "Sunt bucuros că Eurovision nu a cedat presiunilor și că Franța a ajutat la prevenirea unui boicot al Israelului în acest forum", a scris el pe X. "Regret profund că mai multe canale de televiziune europene au făcut o alegere diferită".

Israelul a salutat decizia organizatorilor

Președintele israelian Isaac Herzog a declarat pe platforma socială X că este "încântat" că Israelul va participa din nou și a sperat că "competiția va rămâne una care susține cultura, muzica, prietenia între națiuni și înțelegerea culturală transfrontalieră". Unii israelieni au declarat că sunt bucuroși că țara lor participă, dar au considerat că dezbaterea din jurul lor este nedreaptă. "Sunt fericit, dar nu dansez pe străzi", a declarat Izhar Cohen, care a câștigat Eurovisionul în 1978. "Eurovisionul ar trebui să fie o întâlnire și o adunare a tuturor oamenilor din toate națiunile, fără politică", a spus el. Locuitorul din Tel Aviv, Bret Katz, a spus că "este un lucru teribil, teribil să ostracizezi o țară și să nu înțelegi cine a fost atacat pe 7 octombrie 2023".

O lovitură pentru fani și finanțe

Țările care boicotează nu vor trimite un act muzical la concursul din 2026 și nu îl vor difuza. Acest lucru va reduce probabil audiența unui concurs care atrage de obicei peste 150 de milioane de telespectatori. Fanii din țările care boicotează ar trebui să poată viziona în continuare pe platformele digitale, inclusiv YouTube, iar un alt radiodifuzor olandez, NPO, a declarat că îl va difuza în Țările de Jos.

Boicoturile sunt o lovitură financiară pentru Eurovision, care este finanțat în mare parte de radiodifuzorii participanți, și pentru radiodifuzorii care boicotează, într-un moment în care mulți se află sub presiune financiară din cauza reducerilor de finanțare guvernamentală și a concurenței din partea rețelelor sociale. EBU nu dezvăluie cât plătește fiecare țară, dar retragerile includ Spania, una dintre țările "Big Five" cu piețe mari, care contribuie cel mai mult la concurs.

Până în prezent, peste două duzini de țări au confirmat că vor concura la Viena. EBU declară că o listă finală de participanți va fi publicată înainte de Crăciun. Boicotul este compensat într-o anumită măsură de revenirea Bulgariei, Moldovei și României la Eurovision după perioade de absență din motive financiare și artistice. Jordan a spus că cifrele de vizualizare vor fi urmărite îndeaproape, "și dacă vor fi semnificativ mai mici, atunci probabil că vor trage un semnal de alarmă". "Dar cred că, în general, concursul este un lucru solid", a concluzionat el.

Про автора

Victor este un comentator politic cu ani de experiență în mass-media românească și americană. Articolele sale analitice se remarcă prin înțelegerea profundă a proceselor politice din SUA și din lume. El poate explica clar și accesibil probleme politice complexe, ajutând cititorii să înțeleagă evenimentele curente.