În câteva cuvinte
Cu cinci luni înainte de alegerile parlamentare, Ungaria este cuprinsă de o campanie electorală aprinsă, în care opozantul Péter Magyar reprezintă cea mai mare provocare pentru premierul naționalist Viktor Orbán. Sprijinul pentru Orbán scade pe fondul performanțelor economice slabe și a inflației cronice, în timp ce Magyar promite reforme și aduce o nouă speranță.
Cu doar cinci luni rămase până la alegerile parlamentare din Ungaria, țara este deja scufundată într-o campanie politică intensă. Aceasta confruntare dintre prim-ministrul Viktor Orbán și provocatorul său, Péter Magyar, se anunță a fi cea mai mare provocare din cariera liderului naționalist.
Ales pentru un prim mandat în 1998 și apoi pentru alte patru mandate începând cu 2010, Orbán a condus Ungaria timp de 20 de ani. Adorat de susținătorii săi, dar acuzat de critici de autoritarism și corupție, el a supervizat un sistem politic în care partidul său de extremă-dreapta Fidesz a exercitat o putere aproape neîngrădită.
Însă acum, sprijinul pentru cel mai longeviv lider din Europa este în declin, pe fondul performanțelor economice slabe și a inflației cronice. Un nou provocator a schimbat curenții politici, promițând să demoleze sistemul lui Orbán și să combată corupția.
"Guvernul detestabil și corupt al lui Viktor Orbán va face totul pentru a-și păstra bunurile furate și puterea, nu avem nicio îndoială", a declarat Magyar, un fost membru Fidesz de 44 de ani, într-un interviu. "Această putere nu poate fi reformată, nu este capabilă să restabilească contactul cu oamenii. Această putere a devenit inumană."
Cele mai multe sondaje îl arată pe Magyar și partidul său Tisza având un avans solid în fața Fidesz-ului lui Orbán — o performanță aproape fără precedent pentru orice forță de opoziție în ultimele două decenii.
Mulți observatori din Ungaria au fost nedumeriți de modul în care Magyar, spre deosebire de generațiile anterioare de oponenți politici ai lui Orbán, a reușit în mai puțin de doi ani să iasă din obscuritate relativă și să construiască un partid cu un sprijin atât de substanțial.
András Bíró-Nagy, directorul think tank-ului Policy Solutions din Budapesta, spune că succesul lui Magyar în Ungaria rurală — și concentrarea sa pe probleme esențiale precum costul vieții și serviciile publice slabe — au contribuit la succesul său în orașele mici care gravitau tradițional spre mesajul naționalist al lui Orbán.
Joi, Magyar a vizitat Tab, o comunitate de mai puțin de 4.000 de oameni din sud-vestul Ungariei. Această oprire a fost una dintre zecile pe care le planifică în întreaga țară, într-un turneu pe care îl numește „Drumul spre Victorie”.
Sute de oameni au umplut centrul comunitar din epoca socialistă a orașului și l-au ascultat pe Magyar vorbind aproape două ore. Pe măsură ce Erika Bognár, o pensionară văduvă de 76 de ani, a intrat la eveniment, ea a declarat cu furie că pensia ei lunară este prea mică pentru a supraviețui și că dorește „o schimbare de sistem, pentru că acest sistem este oribil.”
„Peste tot în magazine oamenii mormăie că nu-și pot ajunge cu banii”, a spus ea. „Trăim în mizerie, am fost împinși complet în mizerie.”
Experiența lui Bognár reflectă situația multor maghiari care se confruntă cu dificultăți economice. Uniunea Europeană a reținut aproximativ 16,2 miliarde de dolari în fonduri pentru Ungaria din cauza preocupărilor legate de statul de drept și corupție, un deficit care a exacerbat performanța economică stagnantă cronică.
Guvernul lui Orbán a încercat să atenueze durerea economică prin introducerea controalelor de preț și prin atragerea alegătorilor cu cheltuieli guvernamentale preelectorale, cum ar fi împrumuturi cu dobândă mică pentru cei care își cumpără prima casă și abolirea impozitului pe venit pentru mamele cu cel puțin doi copii.
Totuși, Bognár, care spune că rareori a votat la alegeri până acum, acuză guvernul lui Orbán pentru creșterea costurilor de trai și crede că, dacă Magyar va fi ales, „nu va fi mai rău.”
Orbán a încercat să-l denigreze pe Magyar, sugerând că, prin lipsa sa de experiență și presupusele sale alianțe străine, ar duce țara la faliment și ar trage-o în războiul din Ucraina vecină, acuzații pe care Magyar le-a negat. Spre deosebire de aproape toți ceilalți lideri UE, Orbán a refuzat să furnizeze Ucrainei ajutor economic sau arme pentru a o sprijini în apărarea sa împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei și i-a catalogat drept instigatori la război pe cei care susțin Kievul. De asemenea, el a descris UE ca o forță opresivă, comparând-o cu Uniunea Sovietică, care a dominat și ocupat Ungaria decenii la rând în secolul al XX-lea.
Partidul Tisza, a susținut Orbán, nu este altceva decât un proiect al UE conceput la Bruxelles pentru a-i răsturna guvernul și a instala un regim marionetă care va drena finanțele Ungariei în Ucraina — și chiar o va implica direct în război.
„Cine crede că susține o schimbare de guvern, în realitate susține războiul, indiferent dacă știe sau nu”, a declarat Orbán într-un discurs adresat zecilor de mii de susținători în octombrie. „Sunt mulți maghiari care cred că susțin o cauză bună atunci când susțin Bruxelles-ul și candidații săi la guvernul marionetă. Trebuie să le spunem: Bruxelles-ul de astăzi nu este o sursă de ajutor, ci o sursă de pericol.”
Mesajul lui Orbán este amplificat de o mașinărie mediatică dominantă, care a dominat discursul politic al Ungariei de mai bine de un deceniu, precum și de campanii finanțate din banii contribuabililor care îl denigrează pe Magyar și promovează politicile lui Orbán. Balázs Orbán, care nu este înrudit cu prim-ministrul, dar este directorul său politic și managerul de campanie al Fidesz, nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Bíró-Nagy a remarcat că ultimele alegeri maghiare au fost considerate „libere, dar nu corecte” de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a constatat o „suprapunere omniprezentă” între mesajele Fidesz și cele ale guvernului, precum și o acoperire mediatică părtinitoare care „a limitat oportunitatea alegătorilor de a face o alegere informată.”
Situația pentru alegerile din 2026 „nu s-a schimbat în niciun sens”, a spus Bíró-Nagy. „Ceea ce vedem este că nu există o egalitate de șanse.”
Sándor Rofrics, membru al unui grup local de activiști Tisza din Tab, a declarat, în afara evenimentului lui Magyar, că el crede că „banii nu sunt o problemă pentru Fidesz, chiar și banii de stat. Ei vor cheltui o mulțime de bani publici pentru această campanie.”
Magyar însuși recunoaște că partidul său are mai puține resurse pentru a face campanie, descriind concursul ca o luptă „David și Goliat” în care „ne confruntăm practic cu o mașinărie cu un arsenal complet — propagandă, servicii secrete, bani guvernamentali nelimitați.”
Pe lângă votanții tradiționali de opoziție, liberali și centriști, Tisza s-a adresat și susținătorilor Fidesz dezamăgiți și votanților cu vederi mai conservatoare. Magyar spune că partidul său nu se definește „de-a lungul liniilor de falie ideologice”, ci face campanie pe „imaginea unei Ungarii funcționale și umane, aducând banii UE acasă, introducând măsuri anticorupție și primind pe toată lumea în comunitatea noastră.”
Cu cinci luni până la vot și Tisza încă în frunte, Magyar a spus că simte o dorință de schimbare în orașele și satele pe care le vizitează în turneul său de campanie. Dar, în ciuda avansului partidului său, „cred că nu ar trebui să subestimezi niciodată un adversar, mai ales pe Viktor Orbán.”
„Este un jucător experimentat și are mult de pierdut la aceste alegeri, poate mai mult decât doar scaunul de prim-ministru”, a conchis el.