În câteva cuvinte
Articolul descrie realitatea duală a vieții în Kiev: ziua, un oraș vibrant și plin de viață, iar noaptea, un câmp de luptă sub atacurile aeriene rusești. Locuitorii capitalei ucrainene trăiesc într-o tensiune constantă, jonglând între teroarea nocturnă și menținerea unei aparențe de normalitate în timpul zilei.
Ziua, Kievul este un oraș plin de viață — metrouri aglomerate, oameni plimbându-și câinii și copii pe terenurile de joacă. Noaptea însă, capitala Ucrainei se transformă într-un câmp de luptă, în timp ce Rusia lansează atacuri necruțătoare cu drone și rachete, forțând o mare parte a populației să se adăpostească în subteran.
Asalturile nocturne s-au intensificat, numărul alertelor aeriene depășind uneori 700. Oficialii avertizează că roiuri de 1.000 de drone ar putea deveni în curând o normalitate.
Mulți locuitori din Kiev descriu atacurile recente ca fiind cele mai terifiante de la începutul războiului. Chiar și cei care înainte ignorau sirenele sunt acum nevoiți să caute adăpost.
„În timpul zilei, te plimbi, bei cafea, zâmbești, te întâlnești cu prietenii, ai hobby-uri, te relaxezi. Dar noaptea, te pregătești pentru moarte de fiecare dată când auzi sunetul unei drone Shahed sau al unei rachete”, spune Karyna Holf, în vârstă de 25 de ani.
Un atac a avariat grav apartamentul unei locuitoare. Ea se afla în sufragerie, lângă o fereastră, când a auzit șuieratul unei arme care se apropia. Câteva clipe mai târziu, casa s-a făcut bucăți. A avut norocul să supraviețuiască.
Proximitatea constantă a morții alimentează adesea umorul negru. Noaptea, mulți sunt paralizați de frică. Dar ziua, glumesc că nu dorm goi, pentru cazul în care ajung sub dărâmături și salvatorii trebuie să îi scoată.
„Este ca un joc pe calculator în care încerci să supraviețuiești și să rămâi funcțional”, spune Danylo Kuzemskyi, în vârstă de 35 de ani, descriind echilibrul dintre viața de zi cu zi și război.
Vuietul dronelor — care se termină adesea cu explozii — și bubuitul constant al apărării antiaeriene pot dura ore întregi. Zgomotul lasă mulți oameni epuizați cronic din cauza lipsei de somn.
De la începutul anului, peste 800 de locații din Kiev au fost lovite, inclusiv peste 600 de clădiri rezidențiale, a declarat șeful administrației orașului Kiev, Tymur Tkachenko. „Ei lovesc în mod deliberat clădiri de apartamente și cartiere urbane. Aceasta este tactica lor — să răspândească frica și să crească numărul victimelor civile”. Rusia insistă că lovește doar ținte militare, deși există numeroase exemple de-a lungul războiului în care infrastructura civilă a fost lovită.
Atacurile au creat și o sfidare în rândul locuitorilor Kievului. Pe rețelele sociale, oamenii postează cu mândrie că pot încă să bea un cappuccino dimineața, să ajungă la antrenament sau să își respecte programările — fără a anula nimic.
„Înțeleg că teroarea Rusiei nu este îndreptată doar împotriva țintelor militare, ci împotriva întregului popor ucrainean. Rusia încearcă să ne demoralizeze”, a spus Kuzemskyi, al cărui apartament a fost distrus într-un atac anterior. El se numără printre cei care nu mai merg în adăposturi, spunând că acum „prioritizează somnul” în detrimentul siguranței.
Pentru Oleksandra Umanets, în vârstă de 23 de ani, care are un fiu de 10 luni, adăpostul din metrou se simte mai sigur decât casa ei noaptea. În jurul orei 5 dimineața, părăsește adăpostul cu copilul ei, se întoarce acasă, se culcă și se trezește ușurată să-și vadă copilul zâmbind.
„Văd aceiași copii alergând, jucându-se — și mame care zâmbesc. Nu ai ghici că și-au petrecut noaptea în metrou sau nu au dormit deloc, deși toată lumea știe. Dar nimeni nu vorbește despre asta. Toată lumea continuă să trăiască”, spune ea.
Apoi vine seara. Își face o geantă, o pune lângă ușă, pregătește căruciorul și hainele pentru ea și copil. Când sirena sună din nou, este gata să se ascundă. „Când este vorba de tine — e una. Dar când este vorba de copilul tău, pentru ce? Să-l omori doar pentru că s-a născut în Ucraina? El nu a ales unde să se nască.”
