În câteva cuvinte
Președintele Trump a postat pe rețelele sociale că este deschis la schimbarea de regim în Iran, în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare iraniene. Aceasta contrazice mesajele anterioare ale oficialilor săi și intensifică tensiunile într-un moment critic în regiune.
Președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării viitorul teocrației iraniene duminică, după un atac asupra a trei situri nucleare ale țării, contrazicând aparent apelurile anterioare ale administrației sale de a relua negocierile și de a evita escaladarea conflictului.
„Nu este corect politic să folosești termenul 'Schimbare de Regim', dar dacă actualul Regim Iranian nu este capabil să FACĂ IRANUL MARE DIN NOU, de ce nu ar exista o Schimbare de Regim???”, a postat Trump pe rețelele sociale. „MIGA!!!”
Postarea pe Truth Social a marcat o oarecare inversare față de conferința de presă de duminică dimineața a secretarului Apărării, Pete Hegseth, care a detaliat bombardamentul aerian.
„Această misiune nu a fost și nu este despre schimbarea de regim”, a spus Hegseth.
Ce a clarificat administrația este că dorește ca Iranul să oprească orice dezvoltare de arme nucleare, secretarul de stat Marco Rubio avertizând la „Sunday Morning Futures” de la Fox News că orice represalii împotriva SUA sau o grăbire spre construirea unei arme nucleare „ar pune regimul în pericol”.
Dar dincolo de asta, lumea se află într-o incertitudine la un moment fragil care ar putea decide dacă părți ale lumii vor intra în război sau vor găsi o modalitate de a salva o pace relativă. Avertismentul lui Trump către conducerea Iranului vine în timp ce SUA au cerut Iranului să nu răspundă bombardării centrului unui program nuclear pe care l-a dezvoltat decenii întregi.
Administrația Trump a făcut o serie de declarații intimidante, chiar dacă a cerut simultan reluarea negocierilor, făcând dificilă o evaluare completă dacă președintele SUA pur și simplu își tachinează un adversar sau folosește cuvinte inflamatoare care ar putea lărgi și mai mult războiul dintre Israel și Iran care a început luna aceasta.
Până la postarea președintelui american de duminică după-amiază, mesajele coordonate ale vicepreședintelui lui Trump, șefului Pentagonului, consilierului militar principal și secretarului de stat sugerau o încredere că orice consecință ar fi gestionabilă și că lipsa capacităților militare ale Iranului l-ar forța în cele din urmă înapoi la masa negocierilor.
Hegseth a spus că America „nu caută război” cu Iranul, în timp ce vicepreședintele JD Vance a spus că atacurile au oferit Teheranului posibilitatea de a reveni la negocieri cu Washingtonul.
Dar situația care se dezvoltă nu este în întregime sub controlul Washingtonului, deoarece Teheranul are o serie de pârghii pentru a răspunde bombardamentelor aeriene care ar putea intensifica conflictul în Orientul Mijlociu cu posibile repercusiuni globale. Iranul poate bloca exporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, ataca baze americane din regiune, se poate angaja în atacuri cibernetice sau poate accelera un program nuclear care ar putea părea o necesitate după atacul american.
Toate acestea ridică întrebarea dacă atacurile vor deschide o fază mult mai brutală a luptelor sau vor reînvia negocierile dintr-o prudență sporită. În interiorul SUA, atacul s-a extins rapid în politica internă, Trump alegând să își petreacă o parte din duminica atacându-și criticii din Congres.
Trump, care se adresase națiunii de la Casa Albă sâmbătă seara, a revenit pe rețelele sociale duminică pentru a-l critica pe deputatul Thomas Massie, R-Ky., care obiectase la acțiunea militară a președintelui fără aprobarea specifică a Congresului.
„Am avut un succes militar spectaculos ieri, luând 'bomba' chiar din mâinile lor (și ar fi folosit-o dacă ar fi putut!)”, a spus Trump ca parte a postării de pe Truth Social.
**CE A AVUT DE SPUS ECHIPA DE SECURITATE NAȚIONALĂ A LUI TRUMP**
La briefingul lor comun de la Pentagon, Hegseth și generalul Forțelor Aeriene Dan Caine, președintele Șefilor de Stat Major Întruniți, au spus că „Operațiunea Hammer de la Miezul Nopții” a implicat momeală și înșelăciune și nu a întâmpinat rezistență iraniană.
Caine a indicat că scopul operațiunii – distrugerea siturilor nucleare din Fordo, Natanz și Isfahan – a fost atins.
„Evaluarea finală a daunelor de luptă va dura ceva timp, dar evaluările inițiale ale daunelor de luptă indică faptul că toate cele trei situri au suferit daune și distrugeri extrem de severe”, a spus Caine.
Vance a spus într-un interviu televizat că, deși nu va discuta „informații sensibile despre ceea ce am văzut pe teren”, se simțea „foarte încrezător că le-am întârziat substanțial dezvoltarea unei arme nucleare”.
Presat suplimentar, a declarat pentru „Meet the Press” de la NBC că „cred că le-am împins programul înapoi cu foarte mult timp. Cred că vor trece mulți, mulți ani înainte ca iranienii să poată dezvolta o armă nucleară.”
Vicepreședintele a spus că SUA au „negociat agresiv” cu Iranul pentru a încerca să găsească o soluționare pașnică și că Trump a luat decizia după ce a evaluat că iranienii nu acționează „cu bună credință”.
„Cred că oferă de fapt o oportunitate de a reseta această relație, de a reseta aceste negocieri și de a ne duce într-un loc în care Iranul poate decide să nu fie o amenințare pentru vecinii săi, să nu fie o amenințare pentru Statele Unite, și dacă sunt dispuși să facă asta, Statele Unite sunt numai urechi”, a spus Vance.
Rubio a spus la „Face the Nation” de la CBS că „nu există operațiuni militare planificate în prezent împotriva Iranului, decât dacă, decât dacă se joacă și atacă” interesele SUA.
Trump a amenințat anterior alte țări, dar adesea a dat înapoi sau nu și-a respectat promisiunile, având în vedere promisiunile făcute coaliției sale de alegători de a nu implica Statele Unite într-un război extins. Nu a fost imediat clar dacă Iranul a considerat evitarea unui conflict mai larg ca fiind în interesul său superior.
**CUM REACȚIONEAZĂ IRANUL ȘI ALȚII LA ATACURILE SUA**
O mare parte a lumii absoarbe consecințele atacurilor și riscul ca acestea să ducă la mai multe lupte în Orientul Mijlociu după extinderea în războiul dintre Israel și Iran. Atacurile aeriene israeliene care au început pe 13 iunie, ora locală, au vizat instalațiile nucleare și generalii Iranului, declanșând represalii din partea Iranului și creând o serie de evenimente care au contribuit la atacul american.
În timp ce oficialii americani au îndemnat la prudență și au subliniat că numai siturile nucleare au fost vizate de Washington, Iranul a criticat acțiunile ca fiind o încălcare a suveranității sale și a dreptului internațional.
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat că Washingtonul este „pe deplin responsabil” pentru orice acțiuni pe care Teheranul le-ar putea întreprinde ca răspuns.
„Au depășit o linie roșie foarte mare atacând instalațiile nucleare”, a spus el la o conferință de presă în Turcia. „Nu știu cât spațiu a mai rămas pentru diplomație.”
China și Rusia, unde Araghchi se îndrepta pentru discuții cu președintele Vladimir Putin, au condamnat acțiunea militară americană. Atacurile au fost „o încălcare gravă a dreptului internațional”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei, care a pledat, de asemenea, pentru „revenirea situației la un curs politic și diplomatic”. O declarație a Ministerului de Externe al Turciei a avertizat cu privire la riscul extinderii conflictului la „un nivel global”.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit mută echipament militar în zonă pentru a-și proteja interesele, oamenii și aliații. Biroul său a spus că a discutat duminică cu Trump despre necesitatea ca Teheranul să reia negocierile, dar Trump ar fi postat remarcile sale despre schimbarea de regim după conversația lor.
Liderii Italiei, Canadei, Germaniei și Franței au convenit asupra necesității „unei reluări rapide a negocierilor”. Francezul Emmanuel Macron a purtat discuții cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite și sultanul Omanului.
Iranul ar putea încerca să oprească exporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce ar putea crea același tip de șocuri inflaționiste pe care lumea le-a simțit după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Prețurile petrolului au crescut pe piețele financiare pe măsură ce războiul dintre Israel și Iran s-a intensificat, urcând cu 21% în ultima lună.
**HEGSETH OFERĂ O EXPLICAȚIE PENTRU CRONOLOGIE**
Briefingul de la Pentagon nu a furnizat noi detalii despre capacitățile nucleare ale Iranului. Hegseth a spus că cronologia atacurilor a fost rezultatul unui program stabilit de Trump pentru discuțiile cu Iranul despre ambițiile sale nucleare.
„Iranul a aflat” că atunci când Trump „spune 60 de zile că el caută pacea și negocierile, înseamnă 60 de zile de pace și negocieri”, a spus Hegseth. „Altfel, acel program nuclear, acea nouă capacitate nucleară nu va exista. A spus-o serios.”
Această declarație a fost complicată, deoarece Casa Albă sugerase joia trecută că Trump ar putea dura până la două săptămâni pentru a determina dacă să atace Iranul sau să continue să urmărească negocierile. Dar SUA au beneficiat de apărarea aeriană slăbită a Iranului și au reușit să efectueze atacurile fără rezistență din partea Iranului.
„Avioanele de luptă ale Iranului nu au zburat, și se pare că sistemele antiaeriene ale Iranului nu ne-au văzut pe parcursul misiunii”, a spus Caine.
Hegseth a spus că decizia de a muta o serie de bombardiere B-2 de la baza lor din Missouri sâmbătă mai devreme a fost menită să fie o momeală pentru a deruta iranienii. Caine a adăugat că SUA au folosit și alte metode de înșelăciune, desfășurând avioane de luptă pentru a proteja bombardierele B-2 care au lansat un total de 14 bombe anti-buncăr asupra siturilor Iranului la Fordo și Natanz.
Atacurile au avut loc sâmbătă între orele 18:40 și 19:05 la Washington, adică aproximativ 02:10 duminică în Iran.
