În câteva cuvinte
Mexicul dezbate o reformă judiciară amplă propusă de președintele López Obrador, incluzând alegerea directă a aproape 2700 de judecători. Inițiativa stârnește controverse privind independența justiției și este un test pentru democrația țării.
După recentele alegeri generale, în urma cărora partidul de guvernământ Morena și aliații săi au obținut o majoritate semnificativă în Congres, președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, a relansat inițiativa privind pachetul său controversat de reformă judiciară.
Elementul cheie al modificărilor propuse este introducerea alegerii directe pentru toți judecătorii federali, magistrații și membrii Curții Supreme. Această măsură ar afecta aproximativ 2700 de poziții judiciare la nivel național.
Susținătorii reformei argumentează că alegerile directe vor face sistemul judiciar mai democratic, mai responsabil în fața poporului și vor ajuta la combaterea corupției și a legăturilor judecătorilor cu elitele și grupurile de interese. Ei consideră că sistemul actual de numire este netransparent și vulnerabil la influențe.
Cu toate acestea, criticii reformei își exprimă îngrijorări serioase. Ei avertizează că alegerea judecătorilor prin vot direct va politiza sistemul judiciar, îi va submina independența și ar putea compromite calificările candidaților, deoarece popularitatea nu este întotdeauna egală cu competența. Oponenții cred că aceasta va slăbi sistemul de control și echilibru (checks and balances), concentrând și mai multă putere în mâinile ramurilor executive și legislative, controlate de același partid.
Viitorul vot asupra acestor modificări legislative în noua componență a Congresului este văzut ca un test major pentru structura instituțională a Mexicului, principiile sale democratice și separarea puterilor.
Președinta aleasă, Claudia Sheinbaum, în ciuda sprijinului general pentru reforme, a sugerat o amplă discuție publică privind detaliile acestora, ceea ce ar putea indica o dorință de a atenua prevederile cele mai radicale.
