Cine sunt cei 10 cardinali americani cu drept de vot la alegerea viitorului Papă

 
Cine sunt cei 10 cardinali americani cu drept de vot la alegerea viitorului Papă

În câteva cuvinte

Zece cardinali din Statele Unite vor avea drept de vot în următorul Conclav pentru alegerea noului șef al Bisericii Catolice. Printre ei se numără atât susținători ai direcției Papei Francisc, cât și ierarhi mai conservatori, care au participat anterior la alegeri.


Colegiul Cardinalilor Bisericii Catolice include 17 membri din Statele Unite. Însă doar 10 dintre aceștia au statutul de cardinali electori, ceea ce le conferă dreptul de a participa la Conclav și de a vota pentru viitorul Papă. Ceilalți șapte cardinali au depășit vârsta de 80 de ani, limită stabilită pentru participarea la procesul de vot.

Șase dintre acești zece cardinali americani au fost ridicați la acest rang direct de Papa Francisc și sunt cunoscuți în mare parte ca susținători vocali ai priorităților sale, în special în privința imigrației, protecției mediului și luptei împotriva sărăciei. Pentru toți aceștia, participarea la viitorul Conclav va fi o premieră:

  • Cardinalul Blase J. Cupich din Chicago, 76 de ani. Născut în Nebraska, a slujit anterior ca episcop în South Dakota și arhiepiscop în Spokane, Washington. Numirea sa la Chicago în 2014 a fost una dintre primele și semnificativele mișcări ale Papei Francisc de a remodela conducerea Bisericii Catolice din SUA, în special pentru a accentua sprijinul imigranților. Arhiepiscopia Cardinalului Cupich acoperă aproximativ două milioane de catolici în comitatele Cook și Lake.

  • Cardinalul Robert W. McElroy din Washington, 71 de ani. Fostul episcop de San Diego este cunoscut pentru discursurile sale regulate și deschise în apărarea migranților, femeilor și persoanelor L.G.B.T.Q. atât în mediul bisericesc, cât și în societatea americană. El a declarat public că planurile administrației Trump pentru o "deportare mai largă, nediscriminatorie, masivă în toată țara" ar fi "incompatibile cu doctrina catolică".

  • Cardinalul Joseph W. Tobin din Newark, 73 de ani. Înainte de numirea la Newark, a condus arhiepiscopia din Indianapolis (este cunoscut pentru faptul că putea ridica 225 de livre la sală). Când era tânăr preot în Chicago, s-a implicat activ în slujirea persoanelor cu HIV/SIDA. A exprimat de asemenea opinia că nu vede "un motiv teologic convingător pentru care Papa nu ar putea numi o femeie cardinal".

  • Cardinalul Wilton D. Gregory, arhiepiscop emerit de Washington, 77 de ani. Fiind primul cardinal afro-american, în 2002 a ocupat postul de președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din Statele Unite și a promovat activ adoptarea Cartei de la Dallas, care a instituit principiul "toleranței zero" față de abuzul sexual asupra minorilor. Mai târziu, în calitate de arhiepiscop al Atlantei, a sprijinit catolicii L.G.B.T. și a inițiat un plan de acțiune ca răspuns la enciclica Papei Francisc privind mediul.

  • Cardinalul Kevin J. Farrell, prefect al Dicasterului pentru Laici, Familie și Viață, 77 de ani. Acest cardinal irlandezo-american a fost anterior episcop de Dallas. Papa Francisc l-a numit camerlengo, sau șambelan al Sfintei Biserici Romane, îndeplinind funcțiile de administrator interimar al Vaticanului în perioada Sede Vacante (Scaun vacant) după moartea sau demisia Papei. El este responsabil, printre altele, de procedura oficială de confirmare a decesului sau demisiei pontifului.

  • Cardinalul Robert F. Prevost, prefect al Dicasterului pentru Episcopi, 69 de ani. Preot născut în Chicago, el îl consiliază pe Papă în privința numirilor episcopilor din întreaga lume. Cardinalul Prevost este de asemenea membru al Ordinului Sfântul Augustin. Unii experți îl consideră pe cardinalul Prevost ca fiind un posibil, deși puțin probabil, candidat la funcția de Papă (istoria Bisericii Catolice nu consemnează cazuri de alegere a unui pontif american).

Alți patru cardinali americani au fost ridicați la acest rang de către predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea. Toți aceștia au experiența participării la Conclavul din 2013, care l-a ales pe Papa Francisc:

  • Cardinalul Daniel N. DiNardo, arhiepiscop emerit de Galveston-Houston, 75 de ani. A condus arhiepiscopia, numărând 1,7 milioane de catolici, timp de 19 ani, până când Papa Francisc i-a acceptat demisia în ianuarie. În timpul primului mandat al președintelui Trump, s-a pronunțat deschis împotriva politicii de separare a copiilor de părinții lor la graniță, numind-o "imorală". Este de asemenea fost președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din Statele Unite.

  • Cardinalul Timothy M. Dolan din New York, 75 de ani. Conducătorul arhiepiscopiei New York, unde locuiesc 2,5 milioane de catolici, din 2009. Anterior a fost arhiepiscop de Milwaukee și rector al Colegiului Pontifical Nord American – principalul seminar american din Roma. Este popular printre catolicii de orientare moderat conservatoare pe probleme precum avortul și s-a opus activ regulii administrației Obama care cerea anumitor organizații religioase să ofere angajaților acces la contracepție. Cardinalul Dolan a oficiat rugăciuni la ambele inaugurări ale președintelui Trump.

  • Cardinalul James M. Harvey, arhipreot al Basilicii Papale Sfântul Paul din afara Zidurilor, 75 de ani. Născut în Milwaukee, a petrecut decenii în diverse posturi importante la Vatican, inclusiv conducerea Casei Papale sub Papii Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea. Basilica din Roma unde slujește este locul unde, conform tradiției, este înmormântat Apostolul Pavel.

  • Cardinalul Raymond L. Burke, patron al Ordinului de Malta, 76 de ani. Un cunoscut erudit în drept canonic, a devenit una dintre cele mai recunoscute figuri printre conservatori, fiind de facto liderul opoziției față de agenda Papei Francisc și un susținător ferm al Liturghiei Latine tradiționale. Papa Francisc l-a îndepărtat anterior din mai multe funcții de conducere. În 2019, Cardinalul Burke a menționat: "Sunt numit inamicul Papei, dar nu sunt".

Read in other languages

Про автора

Nicoleta este un jurnalist specializat în probleme sociale și drepturile omului în SUA. Reportajele ei se remarcă prin empatie, înțelegerea profundă a problemelor grupurilor vulnerabile și abilitatea de a atrage atenția societății asupra problemelor importante. Ea lucrează adesea în zone sensibile, relatând evenimentele din prima linie.