În câteva cuvinte
Studiul demonstrează că femelele bonobo își mențin poziția dominantă prin formarea de coaliții împotriva masculilor, asigurându-și astfel accesul la resurse și influențând dinamica socială a grupului. Această strategie evidențiază complexitatea structurilor sociale la primate și importanța cooperării în obținerea și menținerea puterii.
Unii oameni susțin că dominația masculină este ordinea naturală a lucrurilor. Însă, bonobo, primate cu care împărțim aproape 99% din ADN-ul nostru, nu sunt de acord. Bonobo sunt maimuțe antropoide care trăiesc în societăți dominate de femele, o raritate relativă printre mamifere, mai ales în speciile unde masculii sunt sexul mai mare. Deși femelele sunt mai mici decât omologii lor masculini, ele dețin supremația în societățile bonobo.
Oamenii de știință s-au întrebat mult timp cum își mențin femelele bonobo matriarhiile. Într-un studiu, publicat joi în jurnalul Communications Biology, cercetătorii care au urmărit șase comunități de bonobo din Republica Democrată Congo timp de aproape 30 de ani au oferit prima explicație bazată pe dovezi pentru modul în care femelele bonobo câștigă și mențin dominația asupra masculilor din cadrul comunităților lor. Au descoperit că femelele formează coaliții împotriva masculilor pentru a înclina balanța puterii în favoarea lor.
Când un mascul bonobo depășește limitele, femelele din apropiere se vor uni pentru a-l ataca sau intimida. Masculii care se lasă intimidați în fața unor astfel de conflicte pierd rangul social, în timp ce adversarele lor feminine îl câștigă, oferindu-le un acces mai bun la hrană și parteneri pentru fiii lor.
Bonobo și cimpanzeii sunt cele mai apropiate rude în viață ale noastre. Cândva se credea că sunt o subspecie ușor mai mică și cu pielea mai închisă la culoare a cimpanzeilor, dar oamenii de știință au stabilit acum aproape un secol că sunt specii separate. Aceste maimuțe pe cale de dispariție, găsite doar în Republica Democrată Congo, sunt dificil de studiat în sălbăticie.
Pentru a efectua acest studiu, Martin Surbeck, un ecologist comportamental de la Universitatea Harvard, și alți oameni de știință au petrecut mii de ore mergând prin jungle dense. Ne confruntăm cu dificultăți în recuperarea conținutului articolului. Vă rugăm să activați JavaScript în setările browserului dvs. Vă mulțumim pentru răbdare în timp ce verificăm accesul. Dacă sunteți în modul Reader, vă rugăm să ieșiți și să vă conectați la contul dvs. Times sau să vă abonați pentru toate The Times. Vă mulțumim pentru răbdare în timp ce verificăm accesul. Sunteți deja abonat? Conectați-vă. Doriți toate The Times? Abonați-vă.
