În câteva cuvinte
Germania intenționează să deporteze un cetățean american și trei cetățeni UE implicați în proteste pro-palestiniene, invocând daune aduse proprietății și încălcarea politicii de stat. Protestatarii contestă decizia, subliniind drepturile lor și lipsa unor acuzații clare. Cazul a stârnit controverse și a atras atenția internațională.
Germania vrea să deporteze un cetățean american și 3 cetățeni UE după un protest pro-Palestina
Germania încearcă să deporteze un cetățean american și 3 cetățeni UE după un protest pro-Palestina
LONDRA — Oficiul de Imigrări din Berlin a anunțat trei cetățeni ai Uniunii Europene și un cetățean american că vor fi deportați din Germania în această săptămână, din cauza unor presupuse acțiuni la protestele împotriva războiului Israelului din Gaza. Cazurile lor nu au fost încă audiate în instanță.
Cei patru demonstranți — doi din Irlanda, unul din Polonia și unul din Statele Unite — au primit ordine luna trecută, prin care li se cere să părăsească Germania până pe 21 aprilie sau să fie deportați. Oficiul de Imigrări din Berlin afirmă că ordinele de deportare sunt legate de un protest de la Universitatea Liberă din Berlin, din octombrie 2024.
Demersul Germaniei de a deporta protestatarii care susțin palestinienii a atras comparații cu modul în care administrația Trump a gestionat protestele studențești pro-Palestina în SUA. Există îngrijorări că, prin restricționarea libertății de circulație a celor trei cetățeni UE, aceste ordine de deportare ar putea intra în conflict cu legislația UE, care consacră libertatea de circulație ca principiu fondator.
Într-un e-mail trimis către NPR, un purtător de cuvânt al Oficiului de Imigrări din Berlin, Marcus Jähnke, a confirmat că a revocat permisele de ședere a patru «activiști pro-Palestina» și că acest lucru a fost «în legătură cu un protest pro-Palestina» unde «persoane mascate» au intrat într-o clădire universitară și au provocat «daune materiale, inclusiv graffiti».
Departamentul Senatului Berlinului pentru Interne și Sport, care este responsabil pentru oficiul de imigrări al orașului, a declarat pentru NPR într-o declarație că procedurile penale sunt încă «în curs de desfășurare», dar nu a precizat de ce sunt acuzați indivizii și a declarat că nu va comenta mai mult, invocând «motive de confidențialitate».
Alexander Gorski, un avocat specializat în drept penal și migrație din Berlin, care reprezintă unii dintre protestatari, spune că aceștia fac apel la cerința de a părăsi Germania până la termenul limită din 21 aprilie.
Cetățeanul irlandez Shane O'Brien a primit deja o ordonanță de urgență care suspendă expulzarea sa și îi permite să rămână în Germania până la o audiere completă a cazului său. Gorski spune că este încrezător că ceilalți trei demonstranți vor primi același lucru — permițându-le să rămână în Germania pentru a face apel la deportările lor.
Cei care au primit ordine de deportare spun că nu au informații despre acuzații
Roberta Murray, o artistă de 31 de ani din Irlanda, care lucrează într-o cafenea din Berlin, este celălalt cetățean irlandez amenințat cu deportarea. Murray spune prin telefon pentru NPR că se afla în mijlocul unui supermarket când a auzit pentru prima dată de la avocatul lor despre ordinul de deportare în ianuarie. O scrisoare de la Oficiul de Imigrări din Berlin a notificat-o pe Murray cu privire la intenția biroului de a pune capăt libertății de circulație a lui Murray în cadrul UE.
Murray locuiește în Berlin de trei ani și nu are antecedente penale. În calitate de cetățean UE, Murray are dreptul să se stabilească și să lucreze oriunde în Uniunea Europeană.
«Am vorbit cu avocatul meu și ea a spus că deportarea poate dura câțiva ani și că o vom contesta în instanță», spune Murray.
În martie, Murray a primit o altă scrisoare, mult mai lungă, de la Oficiul de Imigrări din Berlin.
Scrisoarea, pe care NPR a analizat-o, spune: «Dacă nu părăsiți voluntar țara până pe 21 aprilie, sunteți amenințat prin prezenta cu deportarea în Irlanda».
Cooper Longbottom, un student de 27 de ani din Seattle, care studiază pentru un master în asistență socială în Berlin, a primit aceeași scrisoare.
«Nu mă așteptam deloc să meargă așa», spune Longbottom. «Nu am primit nicio acuzație prin poștă. Este doar o mizerie completă și nu este modul în care ar trebui să meargă ordinea dreptului penal și a procedurii echitabile».
Murray și Longbottom continuă să lucreze și să studieze în Berlin în timp ce fac apel la notificarea de deportare. Ei spun că nu au nicio intenție să plece.
«Locuiesc aici cu partenerul meu. Lucrez într-o cafenea. Fac artă aici. Am un studio», spune Murray. «Niciunul dintre noi nu face planuri să plece. Ne simțim cu toții foarte sfidători și încrezători că acest lucru nu va trece prin sistemul juridic».
În timp ce autoritățile din Berlin citează proceduri penale împotriva lor, avocatul lor, Gorski, spune că niciunul nu are condamnări penale și nu au primit date de judecată sau alte informații despre acuzațiile împotriva lor.
«Nici măcar nu am văzut încă dosarele», spune Gorski, «așa că nici măcar nu știm exact de ce sunt acuzați clienții noștri individuali că au făcut în acea zi».
Al patrulea protestatar care se confruntă cu o posibilă deportare, cetățeanul polonez Kasia Wlaszczyk, a primit aceleași scrisori. Într-un articol de opinie din ziarul The Guardian, Wlaszczyk, un lucrător cultural cu sediul în Berlin, a scris că depun o moțiune de suspendare provizorie împotriva termenului limită din 21 aprilie și au intentat un proces împotriva deportării.
Staatsräson-ul Germaniei și responsabilitatea față de Israel
A doua scrisoare trimisă lui Murray citează conceptul de Staatsräson ca parte a motivelor pentru deportare.
Scrisoarea spune: «Dreptul Israelului de a exista, protecția sa și integritatea Statului Israel sunt chestiuni de politică de stat germană» și că acest lucru este «deosebit de semnificativ având în vedere responsabilitatea istorică a Germaniei față de poporul evreu de pe teritoriul său federal și în Statul Israel».
Se adaugă că «în niciun moment — fie intern, fie în străinătate — nu ar trebui să existe nicio îndoială că mișcările de opoziție din Germania vor fi tolerate în vreun fel».
Gorski spune că este prima dată când vede ideea folosită pentru a justifica deportarea.
«Este extrem de îngrijorător, deoarece Staatsräson, care înseamnă solidaritatea necondiționată a Germaniei cu statul israelian, nu este un concept juridic, ci un concept politic», spune Gorski.
Consiliul Central al Evreilor din Germania a declarat că susține deportarea planificată a protestatarilor.
Taoiseach-ul irlandez sau prim-ministrul Micheál Martin a declarat în parlament că va ridica cazul cetățenilor irlandezi cu autoritățile germane.
Longbottom, studentul american, spune că nimeni din administrația Trump nu a luat legătura cu privire la cazul lor încă. Ca răspuns la cererea de comentarii a NPR, Departamentul de Stat a declarat într-o declarație scrisă de la biroul de presă: «Suntem conștienți de rapoartele despre un cetățean american care se confruntă cu o posibilă deportare din Germania. Departamentul nu are o prioritate mai mare decât siguranța și securitatea cetățenilor americani în străinătate.»
Michele Kelemen a contribuit la acest raport de la Washington, D.C.
