În câteva cuvinte
Iranul a respins oficial oferta de negocieri directe venită din partea SUA printr-o scrisoare a președintelui Trump, menționând lipsa de încredere cauzată de încălcarea promisiunilor anterioare. Președintele Pezeshkian a lăsat totuși deschisă posibilitatea discuțiilor indirecte. Decizia vine într-un context tensionat, marcat de avansarea programului nuclear iranian, conflictele regionale și amenințările reciproce între Teheran și Washington.
Orientul Mijlociu
Iranul a respins negocierile directe cu Statele Unite ca răspuns la scrisoarea președintelui Trump.
30 martie 2025, 10:38 AM ET
De The Associated Press
În această fotografie publicată de Biroul Președinției Iraniene, președintele Masoud Pezeshkian vorbește în timpul unui miting care comemorează aniversarea Revoluției Islamice din 1979, care l-a răsturnat pe fostul șah pro-american Mohammad Reza Pahlavi și a adus la putere clericii islamici, la Teheran, Iran, luni, 10 februarie 2025. (AP/Biroul Președinției Iraniene)
DUBAI, Emiratele Arabe Unite — Președintele Iranului a declarat duminică că Republica Islamică a respins negocierile directe cu Statele Unite privind programul său nuclear în rapidă dezvoltare, oferind primul răspuns al Teheranului la o scrisoare trimisă de președintele Donald Trump liderului suprem al țării.
Președintele Masoud Pezeshkian a spus că răspunsul Iranului, transmis prin intermediul sultanatului Oman, lasă deschisă posibilitatea unor negocieri indirecte cu Washingtonul. Cu toate acestea, astfel de discuții nu au înregistrat progrese de când Trump, în primul său mandat, a retras unilateral America din acordul nuclear al Teheranului cu puterile mondiale în 2018.
În anii care au urmat, tensiunile regionale au escaladat, ducând la atacuri pe mare și pe uscat. Apoi a venit războiul Israel-Hamas în Fâșia Gaza, în care Israelul a vizat lideri ai grupurilor militante din auto-descrisa „Axă a Rezistenței” a Iranului. Acum, în timp ce SUA efectuează lovituri aeriene intense împotriva rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran, riscul unei acțiuni militare care să vizeze programul nuclear iranian rămâne o posibilitate.
„Nu evităm discuțiile; încălcarea promisiunilor este cea care ne-a cauzat probleme până acum”, a declarat Pezeshkian în remarci televizate în timpul unei ședințe de guvern. „Ei trebuie să demonstreze că pot construi încredere.”
Casa Albă, Departamentul de Stat și alți oficiali nu au oferit nicio reacție imediată la anunț. Cu toate acestea, Trump a declarat înainte de comentariile lui Pezeshkian că ia în considerare acțiuni militare și tarife secundare dacă Iranul nu este de acord cu un pact nuclear.
„Dacă nu încheie un acord, vor fi bombardamente, și vor fi bombardamente cum nu au mai văzut niciodată”, a spus Trump într-un comentariu difuzat duminică de NBC News.
Poziția Iranului se înăsprește după scrisoarea lui Trump
Anunțul deciziei făcut de Pezeshkian arată cât de mult s-au schimbat lucrurile în Iran de la alegerea sa, acum jumătate de an, după ce a militat pe promisiunea de a relua legăturile cu Occidentul.
De la alegerea lui Trump și reluarea campaniei sale de „presiune maximă” asupra Teheranului, moneda iraniană, rialul, a intrat într-o cădere liberă. Pezeshkian lăsase deschisă calea discuțiilor până când liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani, l-a criticat dur pe Trump în februarie și a avertizat că discuțiile cu administrația sa „nu sunt inteligente, înțelepte sau onorabile”. Președintele iranian și-a înăsprit imediat propriile remarci la adresa SUA.
Între timp, au existat mesaje contradictorii venite din Iran de săptămâni întregi. Videoclipuri de la demonstrațiile de Ziua Quds (Ierusalim) de vineri arătau oameni din mulțime instruind participanții să strige doar: „Moarte Israelului!” De obicei, se auzea și „Moarte Americii”.
Un videoclip al unei baze subterane de rachete dezvăluit de Garda Revoluționară paramilitară iraniană a arătat, de asemenea, trupele sale călcând pe un steag israelian pictat pe jos – deși nu exista niciun steag american, așa cum se vede adesea în astfel de videoclipuri de propagandă.
Dar Press TV, ramura în limba engleză a televiziunii de stat iraniene, a publicat săptămâna trecută un articol care includea enumerarea bazelor americane din Orientul Mijlociu ca posibile ținte de atac. Lista includea Camp Thunder Cove de pe Diego Garcia în Oceanul Indian, unde SUA bazează bombardiere stealth B-2 probabil folosite în Yemen.
„Americanii înșiși știu cât de vulnerabili sunt”, a avertizat vineri președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf. „Dacă încalcă suveranitatea Iranului, va fi ca o scânteie într-un depozit de praf de pușcă, incendiind întreaga regiune. Într-un astfel de scenariu, bazele lor și aliații lor nu vor fi în siguranță.”
Cu toate acestea, cele două atacuri directe recente ale Teheranului asupra Israelului cu rachete balistice și drone au cauzat pagube neglijabile, în timp ce Israelul a răspuns distrugând sisteme iraniene de apărare aeriană.
Refuzul Iranului este cel mai recent episod al tensiunilor legate de programul nuclear
Scrisoarea lui Trump a ajuns la Teheran pe 12 martie. Deși a anunțat că a scris-o într-un interviu televizat, Trump a oferit puține detalii despre ce i-a spus exact liderului suprem.
„Le-am scris o scrisoare spunând: «Sper că veți negocia, pentru că dacă trebuie să intervenim militar, va fi un lucru teribil»”, a spus Trump în interviu.
Mișcarea a amintit de corespondența lui Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în primul său mandat, care a dus la întâlniri față în față, dar nu și la acorduri pentru limitarea bombelor atomice ale Phenianului și a programului de rachete capabil să atingă teritoriul continental al SUA.
Ultima dată când Trump a încercat să trimită o scrisoare lui Khamenei, prin intermediul regretatului prim-ministru japonez Shinzo Abe în 2019, liderul suprem a ironizat efortul.
Scrisoarea lui Trump a venit în contextul în care atât Israelul, cât și Statele Unite au avertizat că nu vor permite niciodată Iranului să obțină o armă nucleară, ducând la temeri privind o confruntare militară, în timp ce Teheranul îmbogățește uraniu la niveluri apropiate de cele necesare pentru arme, de 60% puritate – lucru făcut doar de națiunile dotate cu arme atomice.
Iranul a susținut mult timp că programul său are scopuri pașnice, chiar dacă oficialii săi amenință din ce în ce mai mult că vor urmări bomba. Un raport din februarie al agenției nucleare a ONU a arătat însă că Iranul și-a accelerat producția de uraniu aproape de gradul militar.
Reticența Iranului de a trata cu Trump își are probabil rădăcinile și în ordinul său de a-l ucide pe generalul iranian Qassem Soleimani într-un atac cu dronă la Bagdad în ianuarie 2020. SUA au declarat că Iranul a complotat să-l asasineze pe Trump pentru aceasta înainte de alegerea sa din noiembrie, lucru negat de Teheran, deși oficialii l-au amenințat.
