În câteva cuvinte
Un cetățean ucrainean, Serhii Kuznietsov, a fost arestat în Germania, fiind acuzat de procurorii germani că ar fi coordonat sabotajul gazoductelor Nord Stream în 2022. El neagă implicarea, susținând că se afla în Ucraina ca militar.
Un bărbat de origine ucraineană, suspectat că ar fi orchestrat exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream în urmă cu peste trei ani, a fost reținut în Germania.
Un judecător de la Curtea Federală de Justiție din Karlsruhe a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Serhii Kuznietsov, în vârstă de 49 de ani, și a dispus plasarea acestuia în custodie, conform Agenției Germane de Presă (dpa).
Exploziile subacvatice din 26 septembrie 2022 au afectat conductele construite pentru a transporta gaze naturale rusești în Germania, pe sub Marea Baltică. Incidentul a amplificat tensiunile legate de dependența Europei de sursele de energie rusești, în contextul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Kremlin.
Procurorii germani susțin că Kuznietsov făcea parte dintr-un grup de persoane care au amplasat explozibili pe conducte și se crede că ar fi fost coordonatorul operațiunii. El este suspectat de provocarea de explozii, sabotaj anticonstituțional și distrugerea de structuri.
Suspectul și complicii săi ar fi folosit un iaht care a plecat din portul german Rostock, închiriat de la o companie germană folosind acte de identitate false și cu ajutorul unor intermediari, au declarat procurorii.
Serhii Kuznietsov a negat orice implicare în explozii, declarând că se afla în Ucraina la momentul incidentelor, unde activa ca și căpitan în armată.
El a sosit în Germania joi, după ce cea mai înaltă instanță din Italia a aprobat extrădarea sa pe 19 noiembrie. A fost reținut pe baza unui mandat european de arestare pe 21 august, într-un camping de lângă orașul Rimini, pe coasta Adriatică a Italiei, unde se afla în vacanță cu familia sa.
În octombrie, o instanță poloneză a decis eliberarea unui alt bărbat ucrainean suspectat de implicare în atacul din 2022 asupra gazoductelor, argumentând că atacul ar trebui înțeles ca o acțiune militară într-un "război just" și, prin urmare, nu ar fi supus răspunderii penale individuale. Curtea italiană care a decis extrădarea lui Kuznietsov nu a acceptat această argumentație.