În câteva cuvinte
Alegeri prezidențiale au loc în Republica Srpska, Bosnia, după demiterea liderului pro-rus Milorad Dodik pentru politici separatiste. Principalii candidați sunt Siniša Karan și Branko Blanuša.
Votantii din partea sârbă a Bosniei au votat duminică pentru a alege un nou președinte, după ce fostul lider pro-rus Milorad Dodik a fost demis din funcție din cauza politicilor separatiste care alimentau instabilitatea în națiunea balcanică, tensionată etnic.
Demisia sa a urmat unei condamnări de către un tribunal bosniac pentru nerespectarea ordinelor Înaltului Reprezentant Internațional pentru Bosnia, fiind pedepsit cu un an de închisoare și interdicția de a deține orice funcție publică timp de șase ani. Ulterior, a plătit o amendă pentru a evita închisoarea și s-a retras din funcția de președinte, rămânând însă la conducerea partidului său, Partidul Social Democraților Independenți.
Oficiul Înaltului Reprezentant supraveghează implementarea acordului de pace din 1995, care a pus capăt războiului devastator din Bosnia.
Sârbii bosniaci sunt responsabili de aproximativ jumătate din Bosnia, entitate numită Republica Srpska. Cealaltă jumătate este condusă în comun de bosniaci (majoritar musulmani) și croați. Cele două entități sunt legate printr-o administrație centrală.
Scrutinul anticipat de duminică l-a opus pe Siniša Karan, susținut de Dodik, lui Branko Blanuša, un profesor universitar și candidat al Partidului Democratic Sârb de opoziție. Alți patru concurenți au fost în cursă, dar nu au fost considerați candidați puternici.
Karan a declarat duminică că alegerile democratice sunt "o modalitate de a ne consolida pacea și stabilitatea" și de a "consolida instituțiile Republicii noastre Srpska și ale întregii noastre republici."
Între timp, Blanuša a declarat la depunerea votului său în orașul Banja Luka din nord-vest, că "campania electorală a trecut într-o atmosferă corectă și tolerantă". Blanuša a adăugat: "Sper ca ziua alegerilor să fie la fel", îndemnând la o prezență mare la vot în rândul celor 1,2 milioane de votanți sârbi bosniaci.
Structura politică complexă a Bosniei a fost stabilită acum 30 de ani printr-un acord de pace mediat de SUA pentru a pune capăt conflictului etnic sângeros din 1992-1995, care a ucis peste 100.000 de oameni și a lăsat milioane fără adăpost.
Războiul a început când Bosnia și-a declarat independența față de Iugoslavia, iar sârbii din țară au luat armele pentru a-și sculpta propriul teritoriu, sperând să se alăture Serbiei vecine. Dodik încă pledează pentru o eventuală separare a entității controlate de sârbi de Bosnia, pe care a declarat-o în repetate rânduri neviabilă.
Dodik s-a confruntat cu sancțiuni din partea SUA și a Marii Britanii pentru astfel de politici. Dar Statele Unite, luna trecută, după ce Dodik a fost de acord să demisioneze. De asemenea, s-a confruntat în mod repetat cu trimisul internațional care supraveghea pacea, Christian Schmidt, și a declarat deciziile sale ilegale în Republica Srpska.
Dodik a luat parte activ la campania electorală a lui Karan. El le-a spus votanților: "Voi rămâne alături de voi pentru a lupta pentru obiectivele noastre politice", iar "victoria lui Karan va fi și victoria mea".