Războiul universităților din SUA pentru a demonstra rentabilitatea investiției în educație (ROI)

 

În câteva cuvinte

Pe fondul costurilor ridicate și al datoriilor studențești, universitățile americane se luptă să demonstreze că o diplomă merită prețul plătit, adoptând conceptul de "rentabilitate a investiției" (ROI).


Pentru o generație de tineri americani, alegerea unei facultăți a devenit un calcul complex de costuri și beneficii, care se învârte adesea în jurul unei singure întrebări: merită diploma prețul ei?

Încrederea publică în învățământul superior a scăzut în ultimii ani pe fondul taxelor mari, al datoriilor studențești în creștere și al criticilor. Acum, colegiile se străduiesc să le demonstreze studenților valoarea lor.

Termenul „rentabilitatea investiției” (ROI), împrumutat din lumea afacerilor, a ajuns pe panourile publicitare ale universităților din SUA. O serie de noi clasamente evaluează campusurile în funcție de beneficiile financiare pe care le oferă absolvenților. State precum Colorado au început să publice rapoarte anuale privind câștigul monetar al diplomei, iar Texas ia acest factor în considerare la alocarea fondurilor publice pentru colegiile comunitare.

„Studenții devin mai conștienți de momentele în care facultatea nu merită. Acesta este un subiect prioritar pentru universități astăzi, într-un mod în care nu era neapărat acum 15-20 de ani”, a declarat Preston Cooper, care a studiat ROI-ul colegiilor la American Enterprise Institute.

Majoritatea diplomelor de licență încă merită

Un volum mare de cercetări indică faptul că o diplomă de licență încă se amortizează, cel puțin în medie și pe termen lung. Cu toate acestea, există o recunoaștere tot mai mare că nu toate specializările duc la un salariu bun, iar unele, care par a fi o alegere sigură, devin mai riscante pe măsură ce absolvenții se confruntă cu dificultăți economice.

O analiză recentă a Fundației Strada Education arată că majoritatea absolvenților se pot aștepta la o rentabilitate pozitivă în decurs de 10 ani — ceea ce înseamnă că veniturile lor pe parcursul unui deceniu vor depăși costul diplomei. Totuși, acest lucru variază în funcție de stat, de la 53% în Dakota de Nord la 82% în Washington, D.C. Statele în care facultatea este mai accesibilă din punct de vedere financiar au rezultate mai bune, arată raportul.

Aceasta este o problemă critică pentru familiile care se întreabă cum pot fi taxele de școlarizare atât de mari. Mulți studenți din familii cu venituri mici nu sunt dispuși să își asume nivelul de datorie acceptat de generațiile trecute. În schimb, tot mai mulți se îndreaptă către școlile tehnice sau meserii, renunțând la universitățile de patru ani.

Secretarul american al Educației s-a numărat printre cei care au pus sub semnul întrebării necesitatea unei diplome de patru ani. Ea a lăudat programele care pregătesc studenții pentru cariere imediat după liceu, spunând că nu toți copiii trebuie să meargă la facultate pentru a avea succes.

Reducerea costurilor și îmbunătățirea veniturilor absolvenților

Învățământul superior american se confruntă cu ambele părți ale ecuației ROI: costurile de școlarizare și veniturile absolvenților. Acest lucru devine și mai important pe măsură ce colegiile concurează pentru un număr mai mic de studenți, din cauza scăderii natalității.

Pe multe campusuri, taxele de școlarizare au fost reduse în ultimii ani pentru a aborda preocupările legate de accesibilitate. Cealaltă parte a ecuației — asigurarea că absolvenții obțin locuri de muncă bune — este mai complicată.

Unul dintre principalele motive pentru scăderea încrederii este percepția că universitățile nu le oferă absolvenților abilitățile de care au nevoie angajatorii. Universitățile încearcă să rezolve această problemă, colaborând cu lideri de afaceri pentru a identifica abilitățile necesare și adaptând programele la cerințele pieței, precum și oferind studenților stagii și experiență de lucru.

O deconectare de la piața muncii

Reducerea decalajului față de piața muncii a fost o luptă persistentă pentru colegiile din SUA. Un studiu a constatat că 52% dintre absolvenții recenți de facultate lucrau în locuri de muncă ce nu necesitau o diplomă. Nici măcar domeniile cu cerere mare, cum ar fi educația și asistența medicală, nu sunt imune la această problemă.

Guvernul federal încearcă să rezolve problema de zeci de ani. Un proiect de lege republican adoptat recent solicită ca majoritatea colegiilor să atingă standarde de câștig pentru a fi eligibile pentru finanțare federală. Obiectivul este de a se asigura că absolvenții de facultate ajung să câștige mai mult decât cei fără diplomă.

Alții consideră că transparența este o soluție cheie. De decenii, studenții nu aveau cum să știe dacă absolvenții anumitor programe obțineau locuri de muncă bune. Acest lucru a început să se schimbe odată cu site-urile guvernamentale care oferă date despre câștigurile absolvenților. Legiuitorii din Carolina de Nord au comandat un studiu care a constatat că 93% dintre diplomele de la universitățile publice din stat au produs o rentabilitate pozitivă. Aceste date, disponibile public, arată că, de exemplu, diplomele de licență în matematică aplicată și afaceri tind să aibă randamente mari, în timp ce diplomele de master în psihologie sau limbi străine adesea nu.

Universitățile realizează cât de importante sunt aceste date pentru studenți și familiile lor. În vremuri incerte, studenții sunt concentrați, pe bună dreptate, pe perspectivele lor de angajare, iar instituțiile de învățământ superior le datorează aceste informații.

Про автора

Nicoleta este un jurnalist specializat în probleme sociale și drepturile omului în SUA. Reportajele ei se remarcă prin empatie, înțelegerea profundă a problemelor grupurilor vulnerabile și abilitatea de a atrage atenția societății asupra problemelor importante. Ea lucrează adesea în zone sensibile, relatând evenimentele din prima linie.