
În câteva cuvinte
La Beijing au avut loc evenimente diplomatice semnificative, inclusiv o paradă militară și un summit economic, la care au participat liderii Chinei, Rusiei, Coreei de Nord și Indiei. Aceste reuniuni sunt interpretate ca un posibil semn al unei schimbări geopolitice și o provocare la adresa dominației SUA, deși analiștii subliniază și interesele individuale ale fiecărui stat.
Evenimentele diplomatice recente de la Beijing, inclusiv o paradă militară de amploare și întâlniri bilaterale cruciale, au captat atenția comunității internaționale. La aceste ocazii, liderii Chinei, Rusiei și Coreei de Nord au stat umăr la umăr, demonstrând o unitate notabilă. Cu două zile înainte, prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele chinez Xi Jinping s-au întâlnit de asemenea, zâmbind larg și dându-și mâinile.
Aceste reuniuni pot fi interpretate ca un mesaj puternic, posibil sfidător, adresat Statelor Unite și aliaților săi. Cel puțin, ele au oferit încă o dovadă a unei schimbări emergente de la o ordine mondială dominată de SUA și condusă de Occident. Acest lucru se întâmplă în contextul în care fostul președinte american Donald Trump retrage America din multe dintre rolurile sale istorice și perturbă relațiile economice cu tarife. Trump însuși a indicat că acești lideri sunt ținta sa, trimițând un mesaj pe rețelele sociale lui Xi Jinping: "Vă rog să-i transmiteți cele mai călduroase salutări lui Vladimir Putin și (liderului nord-coreean) Kim Jong Un, în timp ce conspirați împotriva Statelor Unite ale Americii".
Totuși, pe lângă semnalele geopolitice, parada militară de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și reuniunile economice anterioare reprezintă, de asemenea, o parte a manevrelor diplomatice bazate pe interese proprii, care au marcat politica de putere regională timp de decenii. Cu alte cuvinte, fiecare dintre acești lideri urmărește propriile obiective:
- Xi Jinping are nevoie de energie rusească ieftină și de o frontieră stabilă cu Coreea de Nord, vecinul său imprevizibil cu arsenal nuclear.
- Vladimir Putin speră să scape de sancțiunile occidentale și de izolarea cauzată de războiul său din Ucraina. Prezența la Beijing îi permite să se afirme pe scena mondială ca un om de stat, întâlnindu-se cu diverși lideri mondiali.
- Kim Jong Un dorește bani, legitimitate și să-și depășească rivalul Coreea de Sud. Călătoria sa la Beijing are, de asemenea, scopul de a consolida legăturile cu țările prietene înainte de o potențială reluare a discuțiilor privind programul nuclear cu Trump.
- Narendra Modi încearcă să gestioneze relația cu greii regionali Putin și Xi, într-un moment în care legăturile cu Washingtonul sunt tensionate, în special după impunerea de către SUA a unor tarife pentru achizițiile indiene de petrol rusesc.
Experți precum Jeff Kingston, profesor de studii asiatice la Universitatea Temple din Japonia, afirmă: "Această paradă demonstrează ascensiunea Chinei propulsată de diplomația ineptă a lui Trump și de abilitatea strategică a președintelui Xi. Consensul de la Washington s-a destrămat, iar Xi mobilizează sprijin pentru o alternativă". Alexander Gabuev, director al Centrului Carnegie Rusia Eurasia, subliniază că relația cu China este critică pentru Rusia, deoarece China a devenit principala sursă de venituri din export și tehnologii pentru a ocoli sancțiunile. Cu toate acestea, unii analiști, cum ar fi Zhu Feng, decanul Școlii de Relații Internaționale de la Universitatea Nanjing, avertizează împotriva interpretării exagerate a legăturilor strânse dintre China, Rusia și Coreea de Nord, menționând că China nu dorește o revenire completă la confruntarea de bloc din anii 1950, în ciuda sprijinului Rusiei pentru Coreea de Nord.
"Deși legătura Rusia-Coreea de Nord a revenit la o alianță militară, China refuză să se întoarcă la anul 1950... Este greșit să credem că China, Rusia și Coreea de Nord consolidează formarea de blocuri", a declarat Zhu Feng.
India, potrivit analistului Praveen Donthi, "echilibrează cu atenție între Occident și restul lumii", încercând să-și consolideze relația cu SUA, să o mențină cu Rusia și să o gestioneze cu China, fără a intra în alianțe formale.