În câteva cuvinte
La un an după revolta studențească ce a înlăturat-o de la putere pe Sheikh Hasina, Bangladeshul, sub conducerea guvernului interimar al laureatului Nobel Muhammad Yunus, se confruntă cu o criză politică profundă. Țara este divizată între nevoia de reforme și instabilitatea crescândă, exacerbată de polarizarea religioasă și o reorientare a politicii externe.
La un an după ce o revoltă condusă de studenți a înlăturat-o de la putere pe lidera Sheikh Hasina, punând capăt celor 15 ani de guvernare și forțând-o să fugă în India, Bangladeshul se află într-un punct critic. Speranțele pentru un nou început, sub conducerea unui guvern interimar condus de laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, sunt umbrite de o realitate complexă.
Guvernul interimar și-a propus să readucă democrația, să inițieze reforme electorale și constituționale și să restabilească pacea după violențele de stradă care au dus la sute de morți. Cu toate acestea, un an mai târziu, administrația Yunus se luptă să controleze situația. Bangladeshul se confruntă cu o incertitudine politică crescândă, polarizare religioasă și provocări majore în menținerea ordinii publice.
Peisajul politic din Bangladesh este mai fragmentat ca niciodată. Partidul format de studenții protestatari, care promitea să rupă influența celor două mari partide dinastice – Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP) și Liga Awami a lui Hasina – este acum acuzat că folosește instituțiile statului pentru a crea haos în interes politic. În același timp, cel mai mare partid islamist al țării, Jamaat-e-Islami, a revenit pe scena politică după ce a fost suprimat de guvernul Hasina, adăugând un nou strat de complexitate. Atât BNP, cât și Jamaat-e-Islami se luptă acum pentru supremație în cadrul administrației și al sistemului judiciar.
Aceste partide au viziuni diferite și asupra calendarului electoral. Yunus a anunțat alegeri pentru aprilie anul viitor, dar situația precară a securității și lipsa unui consens politic clar au creat confuzie. Michael Kugelman, analist pentru Asia de Sud, comentează situația:
„Lunile de miere post-revoluționare adesea nu durează mult, iar Bangladeshul nu face excepție. Guvernul interimar s-a confruntat cu așteptări masive de a restabili democrația și prosperitatea. Dar acest lucru este deosebit de dificil de realizat pentru un guvern neales, fără un mandat public.”
Yunus insistă asupra implementării unor reforme ample înainte de alegeri, inclusiv limitarea numărului de mandate pentru prim-ministru și reformarea sistemului judiciar și a poliției. Însă, în timp ce unele partide sunt de acord cu anumite condiții, reformele constituționale de bază au devenit un punct de blocaj. Problema drepturilor omului rămâne o preocupare majoră. Grupurile minoritare, în special hindușii, acuză administrația Yunus de eșecul în a-i proteja, iar zeci de mii de susținători ai lui Hasina ar fi fost arestați.
Pe plan diplomatic, guvernul interimar a pivotat dinspre India, partenerul tradițional al lui Hasina, către China, principalul rival regional al Indiei. Acest lucru este evidențiat de prima vizită de stat a lui Yunus la Beijing, unde a obținut investiții și împrumuturi. În același timp, relațiile cu Statele Unite sunt tensionate, administrația Trump suspendând fondurile USAID, vitale pentru perioada de reconstrucție. Astfel, Bangladeshul navighează într-un peisaj internațional complex, încercând să echilibreze relațiile cu marile puteri, în timp ce se confruntă cu provocări interne uriașe.
