
În câteva cuvinte
Rezerva Federală a SUA se așteaptă să mențină dobânda-cheie la reuniunea din această săptămână. Decizia este influențată de îngrijorările că propunerile de tarife ale lui Donald Trump ar putea alimenta inflația și afecta creșterea, creând o situație complexă pentru politica monetară.
Rezerva Federală a Statelor Unite este aşteptată să-și extindă pauza în reducerea dobânzilor la reuniunea de miercuri. Decizia vine pe fondul preocupărilor că noile tarife propuse de fostul președinte Donald Trump ar putea declanșa noi presiuni inflaționiste, afectând în același timp creșterea economică – o combinație dificilă care ar putea duce la compromisuri dureroase pentru banca centrală.
O decizie de a menține status quo-ul ar păstra dobânzile la 4,25%–4,5%. Acest nivel a fost atins în decembrie anul trecut, după o serie de reduceri în a doua jumătate a anului 2024.
Oficialii Fed sunt în modul „așteaptă și vezi” pentru moment. Ei monitorizează îndeaproape datele primite pentru semne că prețurile de consum cresc din nou, după o luptă de câțiva ani pentru a le ține sub control, sau că o piață a muncii altfel solidă începe să slăbească. Ceea ce au nevoie este o mai mare claritate cu privire la ce anume domnul Trump are în plan pentru economie după un șir rapid de anunțuri privind tarife, reduceri de cheltuieli guvernamentale și deportări.
Fed va publica cel mai recent comunicat de politică monetară miercuri la ora 14:00, ora Washingtonului. Jerome H. Powell, președintele Fed, va susține o conferință de presă imediat după.
Iată ce trebuie urmărit miercuri:
Temporar sau persistent?
Tarifele lui Trump sunt așteptate pe scară largă să crească prețurile de consum, dar întrebarea este dacă aceasta va fi o creștere singulară sau se va transforma într-o problemă inflaționistă mai persistentă. Răspunsul va determina cât de atent va proceda Fed în ceea ce privește reducerea dobânzilor.
La ultima întâlnire din martie, domnul Powell a declarat reporterilor că scenariul de bază al Fed era ca inflația indusă de tarife să fie „tranzitorie”, reînviind un termen care a căpătat notorietate după ce Fed și alți prognoziști l-au folosit inițial pentru a descrie presiunile asupra prețurilor din timpul pandemiei. Acestea au sfârșit prin a provoca cel mai grav vârf inflaționist din ultimele decenii.
Dar asta s-a întâmplat înainte ca domnul Trump să șocheze lumea cu tarife mult mai abrupte decât mulți se așteptau. Taxele au fost temporar reduse, pe măsură ce Trump a acordat țărilor timp pentru a ajunge la acorduri comerciale înainte de termenul limită din iulie. Cu toate acestea, un tarif universal de 10% rămâne în vigoare, împreună cu taxe suplimentare pe oțel, aluminiu și mașini. Președintele a impus, de asemenea, un tarif minim de 145% pentru mărfurile chinezești.
De atunci, tonul domnului Powell s-a schimbat, sunând mult mai atent la riscurile ca efectele inflaționiste să nu se estompeze rapid.
„Obligația noastră este să menținem bine ancorate așteptările inflaționiste pe termen lung și să ne asigurăm că o creștere punctuală a nivelului prețurilor nu devine o problemă inflaționistă continuă”, a declarat el într-un discurs luna trecută.
Miercuri, este probabil să i se pună întrebări despre cele mai recente reflecții ale Fed privind inflația, care a încetinit mai mult decât se aștepta în martie.
Până în prezent, măsurile bazate pe piață ale așteptărilor inflaționiste, pe care Fed le urmărește cel mai atent, sugerează că inflația va rămâne într-adevăr sub control după un salt inițial. Acest lucru se aliniază cu prognoza lui Christopher J. Waller, guvernator al Fed care a fost printre cei mai vocali susținători ai ideii că tarifele vor cauza doar o creștere temporară a inflației.
Totuși, chiar și el a recunoscut că nu va fi ușor să ignori prețurile în creștere atunci când acestea se vor materializa în sfârșit.
„Va fi nevoie de curaj pentru a face față acestor creșteri de prețuri cauzate de tarife, crezând că sunt tranzitorii”, a spus el într-un interviu luna trecută.
Pragul ridicat pentru reducere
Cu tarifele lui Trump potențial stimulând inflația, pragul pentru ca banca centrală să reducă dobânzile este mai ridicat decât ar fi în altă situație.
Oficialii au semnalat că nu vor relua proactiv reducerile dobânzilor, o abatere de la modul în care au gestionat perspectivele unei recesiuni economice în trecut.
Încă din septembrie, Fed, în esență, a luat măsuri de precauție împotriva slăbirii excesive a pieței muncii prin reducerea dobânzilor cu jumătate de punct procentual. Iar în 2019, a redus dobânzile de trei ori, pe măsură ce războiul comercial global al lui Trump cu China, în primul său mandat prezidențial, a început să răcească activitatea economică și să afecteze sentimentul general.
În ambele cazuri, riscul unui puseu inflaționist era mult mai scăzut. Fed nu are acest lux de data aceasta.
„Prefer să fiu lentă și să mă mișc în direcția corectă decât să mă mișc rapid în direcția greșită”, a declarat Beth Hammack, președinta Băncii Federale de Rezerve din Cleveland.
Ce anume va determina Fed să reducă din nou nu este încă clar. În termeni generali, oficialii vor avea cel mai probabil nevoie să vadă dovezi tangibile că piața muncii începe să cedeze. Dacă creșterea lunară a locurilor de muncă stagnează și concedierile cresc, acest lucru ar consolida convingerea băncii centrale că poate reduce dobânzile fără a risca o recrudescență a inflației.
Așteptarea ca acest lucru să apară în date ar putea însemna că Fed a acționat prea târziu, necesitând potențial ca oficialii să reducă mai agresiv ulterior.
Domnul Powell ar putea oferi mai multe detalii despre ce anume are nevoie Fed să vadă pentru a reduce din nou dobânzile și cum banca centrală va evita să facă o eroare de politică monetară.
Compromisuri dificile
Comparativ cu circumstanțele actuale, deciziile de politică monetară din trecut au părut relativ simple.
Când inflația a crescut și piața muncii s-a supraîncălzit după pandemie, nu au existat prea multe îndoieli cu privire la decizia de a crește brusc dobânzile odată ce procesul a început. Încă din septembrie, când inflația se retrăgea și piața muncii se răcea, oficialii au recunoscut cu toții necesitatea reducerii dobânzilor. Deși au existat dezbateri cu privire la mărimea reducerii, direcția era clară.
Dar agenda economică a lui Trump, care include tarife ample, reduceri de cheltuieli și deportări în masă, riscă să stimuleze inflația, afectând în același timp creșterea – o combinație teribilă pentru banca centrală, care are în esență un singur instrument brut pentru a ghida economia: creșterea sau scăderea dobânzilor.
Domnul Powell a avertizat despre posibilitatea ca obiectivele Fed privind inflația scăzută și stabilă, precum și o piață a muncii sănătoasă, să intre în conflict. Un astfel de rezultat, a spus el, ar necesita o „judecată foarte dificilă” din partea băncii centrale.
„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, am lua în considerare cât de departe este economia de fiecare obiectiv și orizonturile temporale potențial diferite în care aceste decalaje ar fi anticipate să se reducă”, a spus el. Ceea ce nu a specificat a fost cum anume va proceda Fed pentru a face această evaluare, un subiect care este probabil să apară la conferința de presă.
Piețe financiare volatile
De la ultima ședință a Fed, piețele financiare au oscilat violent, deoarece Wall Street s-a luptat să digere diversele cotituri asociate cu politica comercială a lui Trump.
În mai multe momente luna trecută, corelațiile tipice au început să se destrame, semnalând că piețele financiare au intrat sub presiune. Cea mai îngrijorătoare dezvoltare a fost o creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale americane, pe măsură ce dolarul a slăbit și acțiunile au scăzut. În mod obișnuit, titlurile de stat (Treasuries) și dolarul acționează ca active de refugiu în perioade de turbulențe financiare.
Piețele s-au stabilizat în ultimele săptămâni, dar severitatea mișcărilor anterioare îi menține pe investitori în alertă. Oficialii Fed au semnalat la momentul respectiv că banca centrală monitorizează îndeaproape situația și au concluzionat, în general, că piețele financiare funcționează încă. La apogeul volatilității, Susan Collins, președinta Fed Boston, a declarat că banca centrală este „absolut” pregătită să intervină dacă este necesar.
Domnului Powell i se vor pune probabil întrebări despre recentele fluctuații și condițiile în care Fed ar interveni dacă volatilitatea ar reapărea.