În câteva cuvinte
Practica închiderii conturilor bancare de către bănci („debanking”) este în creștere și capătă conotații politice. Se discută despre dreptul fundamental al cetățenilor și afacerilor la un cont bancar și despre necesitatea reglementării acestui domeniu.
Noțiunea de „debanking” – practica de a înceta serviciile sau de a refuza deschiderea de conturi bancare – devine tot mai relevantă și politizată. Dacă în trecut băncile închideau conturi în principal din cauza încălcării legilor, suspiciunilor de spălare de bani sau finanțare a terorismului, acum acest mecanism este aplicat din ce în ce mai des din alte motive, generând o amplă discuție publică și politică.
În ultimii ani, s-a observat o tendință prin care instituțiile financiare încetează relațiile cu clienți a căror activitate ar putea fi considerată riscantă din punct de vedere reputațional sau nedorită politic. Aceasta vizează nu doar persoane fizice, ci și companii sau organizații întregi.
Criticii acestei practici susțin că băncile, fiind elemente esențiale ale infrastructurii economiei moderne, nu ar trebui să se transforme în instrumente de cenzură sau presiune politică. Se ridică întrebarea unui „drept fundamental la un cont bancar” ca o condiție de bază pentru participarea la viața economică a societății. Lipsa accesului la servicii bancare poate, de fapt, exclude o persoană sau o organizație din circuitul financiar legal, îngreunând sau făcând imposibilă desfășurarea unei afaceri, primirea salariului sau pensiei, sau plata facturilor.
Politicienii din diverse țări încep să acorde atenție acestei probleme, luând în considerare posibilitatea reglementării legislative sau stabilirii unor cerințe mai stricte pentru procedurile de închidere a conturilor. Scopul este de a găsi un echilibru între necesitatea băncilor de a-și gestiona riscurile (inclusiv cele de conformitate și reputaționale) și asigurarea accesului de bază la servicii financiare pentru toți cetățenii și afacerile legale. Sunt discutate opțiuni precum crearea unor mecanisme de apel, creșterea transparenței motivelor de închidere a conturilor și introducerea notificărilor obligatorii cu explicații.
Situația este agravată în condiții de tensiune geopolitică și sancțiuni, când băncile sunt forțate să manifeste o prudență sporită, însă linia dintre respectarea cerințelor de reglementare și potențiala discriminare devine tot mai fină. În România, subiectul conformității și al relației bănci-clienți este de asemenea sub lupă, în contextul standardelor UE și al luptei împotriva criminalității financiare.
