În câteva cuvinte
Michelle Zauner, solista Japanese Breakfast, discută despre noul ei album care explorează teme precum dorul, pierderea și echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Artista vorbește despre relația complicată cu tatăl ei și despre reconectarea cu rădăcinile coreene.
"Când oamenii jelesc sau trec printr-o pierdere mare, pur și simplu ies la iveală părți urâte din oameni când sunt în modul de supraviețuire", a declarat Michelle Zauner, solista trupei Japanese Breakfast, pentru NPR, reflectând asupra relațiilor complicate din spatele noului ei album.
Muzica trupei indie rock Japanese Breakfast este impregnată de dor. În cântecele de pe primul LP al grupului, Psychopomp din 2016, autoarea, muziciana și cântăreața Michelle Zauner își jelește mama, care a murit de cancer în urmă cu mai bine de un deceniu.
Zauner, în vârstă de 35 de ani, explorează și alte tipuri de dor în cel mai recent album al trupei, For Melancholy Brunettes (& sad women). Versurile spun povești ale unor personaje care tânjesc – unele care obțin ceea ce își doresc, iar altele care obțin și regretă că au făcut-o. "Toate aceste personaje cedează unei tentații sau perturbă un echilibru în viața lor și apoi se luptă cu consecințele sau regretele acelei decizii", spune Zauner.
La fel ca personajele din cântecele ei, Zauner s-a străduit să găsească un echilibru în viața ei. "Pentru mine, în acest album, m-am gândit mult la cât de mult m-a consumat viața profesională în ultimii ani", spune ea. "Și cred că la sfârșitul ciclului Jubilee [perioada în care și-a promovat albumul din 2021], m-am confruntat cu modul în care am perturbat un echilibru în viața mea și a trebuit să revin pe drumul cel bun pentru a trăi o viață mai fericită."
Cu noul album finalizat și lansat astăzi, Zauner spune că își ajustează prioritățile între toate lucrurile după care tânjește: obiectivele sale în carieră, o legătură cu familia și o legătură cu casa ei ancestrală din Coreea.
"Cred că, mai ales după ce mama mea a murit, am simțit că pur și simplu alerg prin viață încercând să fac tot ce pot pentru că sunt mult mai conștientă de cât de scurtă este", spune ea. A petrecut anul trecut locuind în Seul, Coreea de Sud, și, deși o parte din ea dorea să rămână, nu putea renunța la viața ei din Statele Unite.
"Există un fel de melancolie în a privi aceste vieți netrăite", spune Zauner. "Dar nu este un dor violent, este doar un fel de acceptare melancolică."
În timp ce unele melodii din noul album descriu personaje fictive care se confruntă cu dorințe conflictuale, altele sunt inspirate de oameni din viața lui Zauner.
În melodia "Little Girl", ea cântă: "Visând la o fiică ce nu-mi va vorbi / Alergând spre tatăl ei, venind acasă."
"Este din punctul de vedere al unui tată care regretă deciziile pe care le-a luat și care au dus la o înstrăinare de fiica sa", spune Zauner. "Și cred că, din motive personale, a existat un oarecare interes pentru acea perspectivă."
Într-un eseu din 2021 publicat în Harper's Bazaar, Zauner a scris că tatăl ei s-a mutat în Thailanda și a început să se întâlnească cu femei mult mai tinere la mai puțin de un an de la moartea mamei sale.
"Când oamenii jelesc sau trec printr-o pierdere mare, pur și simplu ies la iveală părți urâte din oameni când sunt în modul de supraviețuire", spune Zauner.
În cele din urmă, Zauner și tatăl ei au încetat să mai vorbească.
În anii de după moartea mamei sale, Zauner s-a confruntat cu durerea ei scriind muzică, precum și publicând memoriile bestseller New York Times, Crying in H Mart. Cartea relatează eforturile lui Zauner de a-și păstra moștenirea coreeană în timp ce mama ei era pe moarte.
După ce a fost publicată, The New York Times l-a contactat pe tatăl ei pentru comentarii. Acesta a fost consternat de modul în care fiica lui l-a portretizat.
"Aceasta a fost prima dată când am citit despre sentimentele lui despre carte și asta a fost cu adevărat șocant și dificil pentru mine", spune Zauner. Și-a dat seama că trebuie să ia legătura. O melodie de pe noul album, "Leda", este despre acel moment de împăcare.
"Spune-mi totul"
"Toată lumea este bine"
Îmi dau seama că ești beat
Rătăcind undeva prin Creta
"Tocmai îl sunasem și mi s-a părut destul de drăguț să descopăr că era cam cherchelit în Creta și a răspuns la telefon cu 'Spune-mi totul'", spune ea.
"Chiar dacă relația ta cu familia ta poate deveni destul de complicată și dureroasă, pot trece mulți ani și poți spune ceva atât de lejer precum 'Spune-mi totul'. A fost de fapt un moment de legătură cu adevărat dulce între mine și tatăl meu."
Traducere și adaptare de Nicoleta Radu.
